Panteonul literaturii române de la Chișinău

Aleea cu busturile celor mai de seamă scriitori români, din grădina publică „Ștefan cel Mare", este unul dintre obiectivele cele mai vizitate de către turiștii sosiți în Capitală.

După locașuri sfinte, conace pline de istorie, rezervații naturale și sate cu datini strămoșești, acum te invităm la o plimbare prin centrul Chișinăului. Mai bine spus pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare", unul dintre principalele obiective turistice din Capitală, alături de monumentul lui Ștefan cel Mare, parcul Catedralei și Porțile Orașului.

Târâş şi cu lanterna prin Peştera Surprizelor

Aici este locul unde găsești busturile celor mai importanți exponenți ai literaturii române. „În turul orașului intră obligatoriu și vizitarea Aleii Clasicilor. Mă orientez în funcție de turiști. Dacă vin din România, insist pe monumentul lui Mihai Eminescu și le spun că în părul poetului sculptorul și-a imortalizat propriul profil. Dacă vin din Rusia, mă opresc la statuile lui Nicolae Milescu Spătarul, Dimitrie Cantemir și Alexandr Pușkin, personalități pe care ei le recunosc ușor", spune ghidul turistic Natalia Mateevici, adăugând că și pentru ceilalți turiștii aleea reprezintă un obiectiv de interes fiindcă nu au de multe ori ocazia să vadă o stradelă a clasicilor literaturii naționale.

Grădina Domnului din inima Codrilor

„Străinii sunt mai des atrași de statuia lui Eminescu, fiindcă acolo văd multe flori depuse. Pentru ei, dar și pentru noi, este mai importantă porțiunea veche. Restul sunt doar niște continuări contemporane", mai afirmă ghidul.

Modelate în Moldova, turnate la Moscova

Primele statui au fost realizate între anii 1954 și 1957, sub coordonarea scuptorului Lazăr Dubinovschi, care a repartizat mai multor artiști busturile care urmau a fi executate.

E vorba despre monumentele dedicate lui Mihai Eminescu, Gheorghe Asachi, Dimitrie Cantemir, Vasile Alecsandri, George Călinescu, Ion Creangă, Alexandru Donici, Bogdan Petriceicu-Hașdeu, Nicolae Milescu Spătarul, Costache Negruzzi, Alecu Russo și Constantin Stamati.

GALERIE FOTO Locul unde cobori pentru a te înălţa

„Înainte să împartă proiectele, Dubinovschi și-a luat ce i-a plăcut: pe Alecsandri, Eminescu și pe Asachi. Busturile au fost modelate aici și apoi trimise la Moscova, unde au fost turnate în bronz", precizează criticul de artă Tudor Braga.

„Oricine vine pe această alee vede esența culturii noastre naționale. Sunt lucrări importante semnate de sculptori precum Lazăr Dubinovschi, Iosif Cheptănaru, Miliţa Petrașcu, Constantin Popovici. Prin anii 1950-1960 pe aici se plimbau, în special, tinerii intelectuali", susține arhitectul Tamara Nesterov.

Târgul care stă pe o comoară medievală. Vezi GALERIA FOTO!

Stradela a fost inaugurată în perioada sovietică, iar primele personalități române care au fost acceptate trebuiau să se fi născut în Moldova. „În acele timpuri era o intruziune a elementului național. Ideologii de-atunci acceptau, totuși, Vechea Moldova. Au fost propuse cele mai mari nume din literatura română, însă Goga, Blaga, Arghezi, Sadoveanu și Coșbuc n-au avut loc la început fiindcă nu erau moldoveni", povesteşte Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor.

Bust contestat

Totuși, cea mai controversată statuie a fost cea dedicată lui Liviu Rebreanu, care a fost dezvelită în 2009, după ce timp de mai mulți ani a fost interzisă de guvernarea comunistă. Asta pentru că autoritățile nu ar fi intrat în posesia documentelor care demonstrau că sculptura a fost creată de Milița Petrașcu. Exista ipoteza că discipola lui Constantin Brâncuși nu ar fi fost, de fapt, autoarea statuii.

„Din câte știu, Milița Petrașcu făcuse o machetă de dimensiuni foarte mici și a dat-o apoi unui student s-o mărească", spune criticul de artă Tudor Braga despre bustul donat de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md