Moscova ridică embargourile doar pentru firmele din Transnistria şi Găgăuzia

Moscova a decis reluarea exportului de vinuri şi fructe doar pentru companiile din Găgăuzia şi Transnistria, gest calificat de experţi ca fiind o formă de şantaj.

După ce în urmă cu doi ani, Rusia a decis chiar în ajunul parafării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE sistarea exportului de vinuri pentru 43 de companii vinicole, la ora actuală sunt 13 agenţi economici de pe malul drept al Nistrului care au intrat în graţiile Kremlinului, majoritatea din Găgăuzia. În acelaşi timp, embargoul rusesc a fost ridicat integral pentru toţi vinificatorii din regiunea transnistreană. Situaţia este similară şi în cazul exportului de fructe moldoveneşti pe piaţa rusă. 

Cu cine discută şi negociază Moscova?

Deşi autorităţile de la Chişinău erau cele care anunţau de fiecare dată despre anularea restricţiilor comerciale ale Rusiei privind produsele moldoveneşti, meritele şi le asumau, de obicei, liderul socialiştilor, Igor Dodon sau autorităţile de la Comrat şi Tiraspol, care erau deseori primiţi în vizită de reprezentanţii puterii de la Moscova. La începutul lunii iunie, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, declara că s-a înţeles ce cei de la Kremlin privind permisunea de a livra vin moldovesc de la două companii din nordul Republicii Moldova „Imperial-Vin” şi „Mold-Nord”. Întâmplător sau nu, imediat după anunţ, Serviciul federal sanitar „Rospotrebnadzor” anunţa că cele două companii au demonstrat că au vinuri calitative şi pot relua exportul. 

„Enigma” listei „favoriţilor” 

Pentru producătorii moldoveni rămân o enigmă motivele pentru care nu se regăsesc în lista ruşilor, iar autorităţile de la Chişinău strâng din umeri, conducerea Ministerului Agriculturii declarând anterior că nu i-au fost comunicate de către partea rusă criteriile de eligibilitate în baza cărora a fost întocmită lista „favoriţilor”. „Pentru noi rămâne o enigmă faptul că nu suntem în lista vinăriilor pentru care a fost ridicat embargoul de Federaţia Rusă. Vinurile noastre ajung în majoritatea ţărilor europene, cum ar fi Cehia, Norvegia sau Lituania, precum şi în SUA. În cazul vinurilor noastre sigur nu putem vorbi despre o calitate proastă, dovadă fiind înalta apreciere a consumatorilor europeni cu vechi tradiţiii în domeniu, dar şi a celor de peste Ocean”, a declarat reprezentanta vinăriei „Purcari”, Mariana Balaban.

Nedumerit este şi reprezentantul producătorilor de fructe de modul selectiv în care s-a permis reluarea livrărilor. Astfel, din cele zece companii de pe malul drept al Nistrului, care au dreptul să exporte în Rusia, opt sunt din Găgăuzia, iar două din satele Grimăncăuţi şi Cotiujeni, Briceni, localităţi aflate sub conducerea socialiştilor. „Garanţiile privind calitatea produselor vegetale sunt date de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi, când vezi că se permite exportul companiilor din Transnistria unde Agenţia nu controlează nimic, apar multe semne de întrebare. Producătorii din Asociaţia noastră nu au primit nicio obiecţie privind calitatea, nici din partea ţărilor europene, nici din partea Rusiei, de aceea nu ştim de ce nu suntem în listă. Noi ne dorim un comerţ civilizat pe orice piaţă. Cred că aici trebuie ca autorităţile de la Chişinău să analizeze un alt subtext al acestor decizii”, a declarat directorul executiv al Asociaţiei „Moldova-Fruct”, Iurie Fală. 

Moscova vrea să dea o lecţie Republicii Moldova

Potrivit expertului în drept internaţional, Vitalie Catana, acţiunile Moscovei constituie un gest neprietensc. „Îşi permit să substituie relaţiile între două state, între autorităţile oficiale, cu relaţiile între indivizi, ceea ce în termenii dreptului internaţional înseamnă un gest neprietenesc pe care guvernarea de la Chişinău are tot dreptul să-l invoce. Altceva este că este foarte greu să reacţionezi în situaţia asta, pentru că suntem puşi într-o situaţia ingrată. Dacă Republica Moldova ar reacţiona, ar pune practic în imposibilitate de a exporta pe cei care au deja permisiunea. Astfel, aceasta ar însemna că autorităţile centrale acţionează împotriva propriilor cetăţeni. Aici este dificultatea”, a declarat expertul. 

Totodată, Vitalie Catana, susţine că ar fi corect ca autorităţile de la Chişinău să reacţioneze în unele cazuri similar Moscovei. „Este şi un principiu în dreptul internaţional datorită căruia se poate de acţionat prin reciprocitate. Aceste reacţii se realizează deja, şi cu aportul Kievulului, când vorbim de contrabandă. Contrabanda este încet-încet oprită şi vedem reacţia isterizată a Moscovei, ceea ce înseamnă că este o măsură eficientă. Noi trebuie să invocăm acest lucru: luptăm cu contrabanda şi nu cu altceva. În acelaşi timp, dacă ei găsesc în vinul nostru tot felul de probleme, eu nu văd de ce, de exemplu, laptele rusesc ar fi foarte bun. Să căutăm şi noi metode de a restricţiona accesul acelor produse care au acoperire datorită producătorului local. Eu cred că aceasta înseamnă acţiuni de reciprocitate. Deciziile Rusiei au demisiunea economică şi cea politică. Sub aspect politic, aceste acţiuni se vor a fi o lecţie. Vedeţi dacă sunteţi cu noi, cu Rusia, vă permitem să exportaţi, dacă nu – vă interzicem. Cam astea sunt valenţele”, a conchis Catana. 

Pentru noi rămâne o enigmă faptul că nu suntem în lista vinăriilor pentru care a fost ridicat embargoul de Federaţia Rusă. Vinurile noastre ajung în majoritatea ţărilor europene, cum ar fi Cehia, Norvegia sau Lituania, precum şi în SUA. În cazul vinurilor noastre sigur nu putem vorbi despre o calitate proastă