Ministerul Justiţiei: Arestarea preventivă trebuie să se facă fără încălcarea drepturilor omului
0Creşterea numărului de persoane arestate la faza de urmărire penală sau care se află deja în arest preventiv îngrijorează Ministerul Justiţiei din Republica Moldova, care consideră că legile trebuie interpretate şi aplicate în sensul respectării drepturilor omului, transmite IPN.
Într-un comunicat al Ministerului Justiţiei se arată că numărul persoanelor arestate la faza de urmărire penală în primul trimestru al anului 2019 a crescut de la 284 la 344 de persoane faţă de aceeaşi perioadă din 2018, iar cele aflate în arest preventiv la faza judecăţii a rămas la acelaşi nivel, fiind înregistrată o descreştere nesemnificativă în raport cu anul 2018 (de la 718 la 711).
În acelaşi timp, numărul cazurilor de noi de arestări admise de instanţele de judecată în primul trimestru al anului 2019, faţă de ultimul trimestru al anului 2018, s-a majorat de la 791 la 867, se mai arată în comunicat.
Ministerul Justiţiei constată că „acest lucru se întâmplă în condiţiile în care prin Legea nr. 179/2018 pentru modificarea unor acte legislative (în vigoare din 17.08.2018) au fost făcute modificări la Codul de procedură penală în scopul combaterii practicii aplicării excesive sau abuzive a arestului, modificări argumentate de faptul că, din anul 2013 până în 2018, numărul hotărârilor Curţii Europene prin care a fost constatată încălcarea de către Republica Moldova a Articolului 5 din Convenţie a crescut de la 1 per an la 10 per an.”
Potrivit comunicatului, standardele cuprinse în Articolul 5 din Convenţia garantează dreptul fundamental la libertate şi la siguranţă, consacră protecţia persoanei împotriva oricărei atingeri ilegale ori arbitrare aduse de către stat acestui drept. Astfel, orice detenţie provizorie trebuie să satisfacă principiul legalităţii, să nu fie arbitrară, însemnând că nu trebuie să depăşească un termen rezonabil şi că autorităţile judiciare competente trebuie să examineze în mod regulat existenţa motivelor „relevante” şi „suficiente” care justifică privarea de libertate Menţinerea persoanei în detenţie provizorie trebuie să fie justificată şi să se bazeze pe elemente precise şi concrete, iar o justificare în baza motivelor generale ori stereotipate este inadmisibilă. Prin urmare, orice motiv invocat pentru justificarea arestului trebuie să fie bazat pe probe.
Comunicatul mai precizează că situaţia la capitolul aplicării măsurilor procesuale de detenţie provizorie nu s-a îmbunătăţit, semnalând aplicarea precară a standardelor internaţionale în materie şi a măsurilor legislative adoptate, motiv pentru care Ministerul Justiţiei exprimă în continuare îngrijorarea faţă de această situaţie.