Află povestea moldoveanului care restaurează palate și decorează case în Italia
0Dorel Stratan (44 de ani) din Sângerei locuieşte de nouă ani în Peninsula Apenină, iar din 2010, când şi-a deschis o firmă de finisaje în orașul Modena, a readus la viaţă sute de imobile vechi.
Dorel Stratan a absolvit Universitatea Tehnică din Moldova, specialitatea inginer-energetician, a fost antrenor de taekwondo, iar în 2003 a plecat din ţară în căutarea unui trai mai bun. În Italia, a lucrat mai întâi la patron, iar în 2010 a reuşit să-şi pună pe picioare propria afacere. „Am fost grădinar la un avocat. Apoi am muncit la restaurarea vilei lui şi am cunoscut un decorator care folosea tehnica frescă. De acolo a pornit aventura mea în acestă artă", îşi aminteşte tânărul.
A RESTAURAT O FRESCĂ DIN SECOLUL AL XVIII-LEA
Acum are o firmă de finisaje în construcţii la Modena. Zugrăveşte pereţii în interior şi în exterior, proiectează şi realizează lucrări în gips-carton, face tencuială decorativă de tipul stuc veneţian (cu efect de marmură), terre fiorentine (în stil italian antic) şi frescă (pictură pe zidul ud).
Preţurile diferă în funcţie de gradul de dificultate şi de materialele utilizate. Un metru pătrat de stuc veneţian costă între 45 şi 60 de euro, terra fiorentine ajunge la 25 de euro pe metru pătrat, iar decorul alpha tacto (cu efect de piele, textile) - 23 de euro. Pentru că munca i-a fost apreciată, moldoveanul a intrat în casele a sute de italieni, dar şi în palatele din peninsulă. „Am restaurat împreună cu un maestru o frescă din secolul al XVIII-lea, care se întindea de la parter până la etajul patru al unui palat, de-a lungul scărilor", povesteşte cu mândrie Dorel.
Tânărul îşi iubeşte meseria şi nici comenzile nu se lasă aşteptate pentru că acolo statul promovează restaurarea operelor de artă şi a monumentelor vechi, care sunt protejate prin lege. În plus, mulţi dintre clienţii săi vor să se întoarcă în timp. „Unii aleg să-şi decoreze casele în stilul baroco sau rococo. Majoritatea însă preferă să călătorească, să-şi petreacă timpul cu familia şi să dea cât mai puţini bani pe reparaţii", spune meşterul.
Moldova de peste hotare
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în 2011, 268.700 de moldoveni au plecat peste hotare în căutarea unui trai mai fericit, faţă de 286.600 care au luat drumul străinătăţii în anul precedent. Pentru că de cele mai multe ori muncesc la negru, experţii spun că numărul migranţilor este, de fapt, mult mai mare, aproximativ un milion. Majoritatea moldovenilor împrăştiaţi în lumea mare sunt bărbaţi (61,7%) şi provin din mediul rural. De asemenea, cei mai mulţi concetăţeni de-ai noştri lucrează pe şantierele de construcţii din Rusia.