Instalațiile nucleare ale Iranului au fost distruse, dar cursa către o bombă atomică ar putea lua viteză -analiză

Washingtonul a vorbit despre o „victorie militară spectaculoasă”, iar președintele Donald Trump s-a grăbit să anunțe că instalațiile nucleare ale Iranului au fost „complet distruse”. În realitate, tabloul este mai complicat, iar liniștea nu pare să se aștearnă în Orientul Mijlociu.

În urma unei operațiuni de amploare, în care au fost utilizate bombe anti-buncăr și rachete de croazieră Tomahawk, Statele Unite au vizat trei dintre cele mai importante situri nucleare iraniene: Fordo, Natanz și Isfahan. Oficialii americani și surse militare occidentale citate de CNN admit însă că este prea devreme pentru a evalua în detaliu amploarea distrugerilor.

Chiar dacă daunele materiale s-ar dovedi severe, ceea ce a fost „dărâmat” la nivel de infrastructură ar putea fi reconstruit – cu timp, bani și voință politică. Mai grav este că raidurile americane riscă să fi întărit, nu slăbit, argumentele facțiunilor radicale din Iran, care susțin, de ani de zile, dezvoltarea unei arme nucleare ca singură garanție a supraviețuirii regimului.

Oficiali de la Teheran au început deja să pună în discuție rămânerea Iranului în Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul care, de mai bine de 50 de ani, constituie fundamentul arhitecturii globale de control al armelor atomice.

„TNP nu ne protejează. De ce o țară ca Iranul, interesată de energie nucleară pașnică, ar trebui să mai conteze pe acest tratat?”, a declarat ministrul iranian adjunct de Externe Abbas Araghchi, într-o conferință organizată la Istanbul.

Parlamentari iranieni cer oficial ieșirea din tratat – o decizie care, dacă ar fi adoptată, ar echivala, în ochii comunității internaționale, cu o recunoaștere tacită a intenției de a produce arma nucleară. Dar intenția nu e totuna cu capacitatea.

Tehnologia nucleară nu poate fi complet ștearsă cu bombe

În urma atacurilor, capacitatea Iranului de a îmbogăți uraniu a fost serios afectată. Imaginile din satelit analizate de experți confirmă că bombardamentele au lovit în plin. Însă tehnologia nucleară nu poate fi complet ștearsă cu bombe – iar expertiza științifică acumulată de Iran în ultimele decenii nu a fost distrusă.

Pe fondul confuziei de după atacuri, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că nu mai are informații clare privind locul unde se află stocurile de uraniu îmbogățit deja produse de Iran, inclusiv cel de 60% – periculos de aproape de nivelul necesar pentru armament nuclear.

Mai mult, presa de stat iraniană a transmis că instalațiile nucleare vizate de atacuri fuseseră evacuate anterior. Asta sugerează că materialul sensibil ar fi putut fi transferat într-o locație necunoscută – posibil secretă, și inaccesibilă inspectorilor AIEA.

În acest context, afirmația triumfalistă a lui Trump – „Iranul, bătăușul din Orientul Mijlociu, trebuie acum să facă pace” – pare tot mai departe de realitate.

În regiune, tensiunea e palpabilă. Teama de represalii iraniene – împotriva Israelului, a bazelor americane din Golf sau prin blocarea Strâmtorii Hormuz – planează peste diplomați și lideri militari deopotrivă.

„Am avut o fereastră reală de dialog cu Iranul”, a declarat pentru CNN un diplomat european, cu referire la consultările recente din Geneva. „Dar americanii tocmai au trântit acea fereastră.”

Aparent, atacul aerian al SUA a fost un succes militar. Dar dincolo de ruinele de la sol, ecoul acestor lovituri ar putea alimenta tocmai ceea ce încearcă Washingtonul să prevină: o cursă accelerată și clandestină către arma nucleară. Și, odată cu ea, un nou episod de destabilizare cronică în Orientul Mijlociu.