Creditorii Greciei trebuie să decidă cine dă mai mulţi bani

O confruntare va avea loc între creditorii Greciei pentru a determina cine să asigure banii necesari pentru păstrarea ţării pe linia de plutire, scrie "Wall Street Journal".

Un raport al inspectorilor internaţionali, care va fi publicat loc în octombrie , va arăta cât de mare este nevoia de suplimentare a finanţării în programul de ajutor al Greciei, scrie "Wall Street Journal".

Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană, şi guvernele din zona euro vor trebui să negocieze pentru a determina cine va face concesii dureroase pentru a evita falimentul Greciei, care ar putea face ca ţara să iasă din zona euro, ceea ce ar crea din nou panică financiară.

Toate părţile implicate, inclusiv Atena, vor ca Grecia să rămână în euro, numai că nimeni nu ştie deocamdată cum, scrie "Wall Street Journal".
Mai mult, guvernul grec condus de Antonis Samaras face presiuni pentru prelungirea cu doi ani a perioadei de impleentare a programului de austeritate. Acest lucru va contribui la mărirea deficitului cu 30 de miliarde de euro până în 2014.

Grecia încearcă să convingă creditorii că prelungirea cu doi ani nu înseamnă nevoia de împrumuturi suplimentare, însă nu reuşeşte acest lucru. « Toată lumea ştie că mai mult timp înseamnă mai mulţi bani. Nu ne lăsăm păcăliţi », a declarat un oficial al UE citat de "Wall Street Journal".

Creditorii europeni ai Greciei, în frunte cu Germania, Olanda şi Finlanda, au declarat că nu vor da mai mulţi bani. În Germania, acest lucru ar necesita aprobarea parlamentului german iar cancelarul Angela Merkel se teme că mulţi dintre aliaţii săi se vor revolta, creând o criză guvernamentală.

Unii oficiali ai zonei euro vor ca BCE să extindă termenul obligaţiunilor greceşti pe care le deţine sau să promită că va cumpăra noi obligaţiuni atunci când cele deţinute acum ajung la maturitate. Dar mulţi oficiali ai BCE se opun unor astfel de concesii, spunând că sunt echivalente cu o finanţare ilegală de către BCE a guvernului grec.

Grecia datorează FMI circa 9,5 miliarde de euro în 2014 şi 10,8 miliarde de euro în 2015. Una dntre opţiunile luate în calcul de oficialii UE este să facă presiuni asupra FMI pentru a amâna aceste termene.