Sondaj: 77% dintre europeni îşi doresc ca fondurile UE să fie legate de respectarea statului de drept. Ce domenii sunt considerate prioritare

Majoritatea cetăţenilor Uniunii Europene sprijină un buget al Blocului comunitar mai mare pentru a depăşi pandemia. Sănătatea publică este o prioritate, urmată de redresarea economică şi de schimbările climatice, arată rezultatele celui de-al treilea sondaj comandat de Parlamentul European de la începutul pandemiei.

În sondajul efectuat la începutul lunii octombrie 2020, aproximativ opt din zece participanţi (77%) din întreaga UE sprijină conceptul conform căruia Uniunea ar trebui să condiţioneze alocarea fondurilor de punerea în aplicare de către guvernul naţional a principiilor statului de drept şi democraţiei. Cel puţin şapte din zece participanţi sunt de acord cu această afirmaţie în 26 state membre ale UE.

O majoritate absolută a europenilor continuă să solicite un buget al UE mai mare pentru combaterea Covid-19: 54% dintre europeni consideră că Uniunea ar trebui să dispună de mijloace financiare mai importante pentru a putea depăşi consecinţele pandemiei de coronavirus. În 20 de state membre ale UE, majoritatea participanţilor sunt de acord cu această afirmaţie; în 14 state membre ale UE, o majoritate absolută a participanţilor sprijină un buget al UE mai mare.

Întrebaţi despre domeniile unde ar trebui cheltuit acest buget al UE extins, mai mult de jumătate dintre participanţi (54%) afirmă că sănătatea publică ar trebui să fie o prioritate, urmată de redresarea economică şi de noi oportunităţi pentru întreprinderi (42%), schimbări climatice şi protecţia mediului (37%) şi ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (35%). La nivelul UE, schimbările climatice şi mediul au înlocuit ocuparea forţei de muncă în topul primelor trei priorităţi în materie de cheltuieli, în comparaţie cu ultimul sondaj efectuat în iunie 2020.

Sănătatea publică este principala prioritate a respondenţilor din 18 ţări. Estonia, Letonia şi Cehia au plasat redresarea economică în fruntea clasamentului, în timp ce în Austria, Danemarca şi Germania cetăţenii au pus pe primul loc lupta împotriva schimbărilor climatice. În Croaţia, Slovacia şi Finlanda, prioritatea principală aleasă de participanţi este ocuparea forţei de muncă şi afacerile sociale.

Luarea deciziilor necesare pentru pachetul de redresare şi pentru CFM cât mai curând posibil este vitală, după cum demonstrează situaţia financiară personală îngrijorătoare a cetăţenilor europeni de la începutul pandemiei: o largă majoritate a cetăţenilor se tem că pandemia va avea un impact direct asupra situaţiei lor financiare personale - sau au suferit deja din acest motiv: 39% dintre participanţi afirmă că criza Covid-19 a avut deja un impact asupra venitului lor personal, în timp ce 27% se aşteaptă la un astfel de impact în viitor. Doar 27% dintre participanţi se aşteaptă ca situaţia Covid-19 să nu aibă un impact asupra veniturilor lor personale. În 20 de ţări, majoritatea participanţilor afirmă că actuala criză a avut deja un impact asupra venitului lor personal.

Două treimi dintre participanţi (66%) sunt de acord că UE ar trebui să aibă mai multe competenţe pentru a face faţă crizelor precum pandemia de coronavirus. Numai un sfert (25%) nu este de acord cu această afirmaţie. Aceste constatări sunt în concordanţă cu rezultatele sondajelor anterioare efectuate de Parlamentul European în aprilie şi, respectiv, iunie 2020.

Publicarea raportului complet pentru acest sondaj, inclusiv a setului complet de date, este planificată pentru începutul lunii noiembrie 2020.