Şefa diplomaţiei europene îi spune lui Trump că Europa nu este singura responsabilă pentru a ajuta Ucraina. „El a fost cel care a promis că va opri uciderile”

 Europa nu este responsabilă singură pentru a ajuta Ucraina să pună capăt războiului cu Rusia, a avertizat joi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas, într-un interviu acordat publicaţiei Politico în marja Adunării Generale a ONU, în care a evocat promisiunea preşedintelui SUA, Donald Trump, de a pune capăt ostilităţilor.

"El a fost cel care a promis că va opri uciderile. Aşadar, nu poate fi doar responsabilitatea noastră", a afirmat Kallas.

Comentariile sale intervin în contextul în care Ucraina şi aliaţii săi încearcă să descifreze semnificaţia schimbării bruşte de ton a lui Trump în ceea ce priveşte războiul între Kiev şi Moscova, scrie Agerpres.

Într-o postare pe Truth Social la începutul acestei săptămâni, Trump a scris că el crede că Ucraina "este în măsură să lupte şi să recâştige întreaga Ucraină în forma sa iniţială". El a adăugat că aceasta s-ar putea produce cu sprijinul Uniunii Europene şi al NATO, care "pot face ce vor" cu armele americane.

Chiar dacă mulţi oficiali europeni au salutat schimbarea de ton mai favorabil faţă de Ucraina, unii au avertizat că Trump ar putea sugera că intenţionează să retragă implicarea americană şi să absolve Washingtonul de responsabilitate.

"Nu există NATO fără SUA", a declarat şefa diplomaţiei europene. "America este cel mai mare aliat al NATO. Deci, dacă vorbim despre ce ar trebui să facă NATO, asta înseamnă şi ce ar trebui să facă America", a spus ea.

Trump a exercitat recent presiuni asupra ţărilor NATO pentru a înceta complet importurile de petrol şi gaze ruseşti şi a făcut din aceasta o condiţie pentru ca Washingtonul să impună propriile tarife şi sancţiuni împotriva Moscovei.

"Trump a avut dreptate. Ne-am redus achiziţiile de petrol şi gaze cu 80%, ceea ce înseamnă că, dacă toată lumea ar face ceea ce facem noi, efectul ar putea fi mai mare. Am implementat 19 pachete de sancţiuni. Dacă aliaţii ne-ar urma exemplul, războiul s-ar termina mai repede", a afirmat ea.

Evocând faptul că Europa a redus deja importul de energie din Rusia, Kallas a subliniat că Washingtonul are un rol major în a convinge Ungaria şi Slovacia - cei mai mari importatori de energie din Rusia din blocul comunitar - să renunţe la dependenţa lor. Ea a subliniat că SUA are "pârghii" asupra acestor ţări, apreciind convorbirea telefonică dintre Trump şi premierul ungar Viktor Orban drept un pas pozitiv.

Deşi reprezentanţi de vârf ai echipei lui Trump, precum secretarul de stat Marco Rubio şi trimisul special pentru misiuni de pace Steve Witkoff, au argumentat că sancţionarea Rusiei ar putea ameninţa capacitatea sa de a negocia, Moscova nu a abordat aceste discuţii "cu bună-credinţă", a spus Kallas.

"Înţeleg ce spun americanii, că nu pot exercita presiuni asupra Rusiei, deoarece aceasta ar închide canalele de comunicare pe care le au cu Moscova, iar ei sunt singurii care mediază acest conflict", a afirmat şefa diplomaţiei europene, remarcând că gesturile pozitive din partea SUA nu au dat rezultate.

"Putin a abuzat de această bunăvoinţă", a spus ea. "Acum întrebarea este: ce faci în această situaţie?"

În timp ce liderii lumii se adunau la New York pentru Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, Europa era în alertă maximă după o serie de încălcări ale spaţiului aerian de către drone şi avioane militare ruseşti. Danemarca rămâne în stare de alertă maximă după o serie de survoluri de drone neidentificate deasupra marilor sale aeroporturi.

"Putin ne testează, pentru a vedea până unde poate merge. Vrea să vadă reacţia noastră", a declarat Kallas cu privire la încălcările spaţiului aerian.

În acelaşi interviu, Kallas s-a pronunţat, de asemenea, în favoarea mobilizării activelor ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina înaintea discuţiilor dintre miniştrii de finanţe ai G7, prevăzute pentru 1 octombrie. "Rusia trebuie să plătească pentru daunele pe care le-a provocat", a afirmat ea.