Orașul european care din 1 ianuarie a interzis fumatul în aer liber

Ţigara va fi de domeniul trecutului la Milano: capitala italiană a modei şi a finanţelor a decis să interzică fumatul în aer liber începând cu 1 ianuarie, o premieră în ţară.

În conformitate cu „ordonanţa privind calitatea aerului” adoptată de Milano în 2020, „de la 1 ianuarie 2025, interdicţia de a fuma va fi extinsă la toate spaţiile publice, inclusiv la străzi”.

Singura excepţie tolerată de noile reglementări sunt „locurile izolate în care este posibil să se păstreze o distanţă de cel puţin zece metri faţă de alte persoane”, ceea ce, într-un oraş dens populat precum Milano, este o adevărată încercare, cu excepţia, poate, a toiului nopţii.

Ţigările electronice nu sunt afectate de această măsură, potrivit news.ro.

Vicepreşedintele Federaţiei italiene a tutungeriilor, Emanuele Marinoni, el însuşi proprietar al unei tutungerii din Milano, se aşteaptă la „o scădere a vânzărilor de 20 până la 30%”.

„În acest moment, când oamenii sunt la birou, ies afară să fumeze. Prin urmare, este evident că va exista o scădere a consumului de ţigări” în urma acestei noi interdicţii, a declarat el pentru AFP.

Contravenienţii riscă o amendă cuprinsă între 40 şi 240 de euro.

În capitala Lombardiei, fumatul era deja interzis din 2021 în spaţiile verzi publice, cu excepţia cazurilor în care poate fi respectată o distanţă de siguranţă de zece metri, în zonele de joacă pentru copii, în staţiile de autobuz şi de taxi şi în toate facilităţile sportive.

UN ITALIAN DIN CINCI FUMEAZĂ

Oraşul Milano, care este înconjurat de o reţea industrială densă şi suferă în mod regulat de niveluri de poluare cu particule fine şi oxizi de azot care depăşesc standardele, este foarte conştient de necesitatea de a combate poluarea aerului, în special în vederea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2026, pe care le găzduieşte în parteneriat cu staţiunea Cortina.

Fumul de ţigară, „ca orice proces de ardere, contribuie la crearea de particule”, a declarat miercuri pentru AFP viceprimarul oraşului Milano, Anna Scavuzzo.

Italia a demarat campania antifumat în 1975, cu o interdicţie limitată la transportul public. În 1995, aceasta a fost extinsă la administraţiile publice, iar în 2005 la toate locurile publice închise.

Aproape un italian din cinci fumează, potrivit cifrelor Institutului Naţional de Statistică (Istat) care datează din 2023, iar 93.000 de decese pe an sunt atribuite fumatului, potrivit Ministerului Sănătăţii. Spre comparaţie, aproape trei francezi din zece fumează, faţă de 8% în Suedia şi 37% în Bulgaria, cele mai bune şi, respectiv, cele mai slabe performanţe din Uniunea Europeană, unde procentul mediu de fumători este de 24%.

În plus, preţul mediu al unui pachet de ţigări în Italia este de şase euro, faţă de dublu al celui din Franţa, de exemplu.

Măsura luată de Milano se înscrie într-o mişcare generală de eradicare a tutunului, urmând exemplul oraşului Mexico, care a interzis fumatul în anumite zone din centrul istoric din 2022.

Printre cele mai ambiţioase ţări, Regatul Unit îşi propune să devină progresiv fără tutun. Conform unui proiect de lege în curs de adoptare, persoanele născute după 2009 nu vor mai putea cumpăra legal o ţigară. În plus faţă de această interdicţie generaţională, Londra doreşte să interzică fumatul în zonele exterioare, cum ar fi locurile de joacă pentru copii şi în jurul şcolilor şi spitalelor.

Înaintea Regatului Unit, alte ţări au încercat să introducă o interdicţie a fumatului pe generaţii. În 2022, Noua Zeelandă a interzis vânzarea de ţigări pentru toţi cei născuţi după 2008. Dar când conservatorii au venit la putere la sfârşitul anului 2023, au renunţat la măsură.