Analiză. Alexandr Vucici, omul forte al Balcanilor în criză

Premierul sârb Aleksandar Vucici, fost  ministrul informaţiilor în regimul Milosevici , a fost ales preşedinte al Serbiei încă din primul tur de scrutin, într-o peroadă tublure pentru Balcani.

Aleksandar Vucici a obţinut 57,03% din voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Serbia, desfăşurat duminică, cu mult faţă de candidatului plasat pe locul al doilea Saşa Jankovici, votat de 14,89% dintre alegători.

 Activistul politic şi comediantul Luka Maksimovici, student la psihologie, care a încarnat un personaj fictiv şi pitoresc „Beli“,  a obţinut 9,04%, iar fostul ministru externe Vuk Jeremici 5,33% din sufragii.  Prezenţa la vot a fost de 54%, potrivit Comisiei electorale de la Belgrad. 

Ascendentul asupra ţării al acestui fost ultranaţionalist în vârstă de 47 de ani, convertit la o politică de centru şi apropierea de Uniunea Europeană şi premier din 2014, s-a consolidat în urma acestei victorii. 

„Victoria mea este clară. Este un pas foarte important pentru noi, care ne arată în ce direcţie trebuie să se îndrepte Serbia”, a spus Vucici, în faţa suporterilor săi.  Lider al Partidului Progresist, el a promis să ducă Serbia în Uniunea Europeană, dar a pledat şi pentru relaţii mai strânse cu vechea aliată, Rusia, precum şi cu China. Vucici a mai spus că un nou guvern va fi instalat la Belgrad în câteva luni.

 "Este important să spunem că alegerile au arătat că majoritatea cetăţenilor din Serbia doresc să continue procesul de reformă, muncă grea, şi sunt deosebit de fericit să fi reuşit din prima rundă pentru a câştiga nu cu populism, demagogie şi şovinism, ci cu chemarea la munca grea", a mai spus învingătorul.

"Oamenii vor primi salarii şi pensii mai mari, pentru că potrivit raportului Trezoreriei, Serbia are un excedent de 7 miliarde. În acelaşi timp, voturile pentru un candidat din opoziţie sau unul anti-sistemic sunt pentru mine un semn că mulţi oameni sunt nemulţumiţi. Trebuie să ducem o luptă puternică împotriva corupţiei. Facem progrese, am reuşit să evităm toate capcanele prezentului, nu există instabilitate. Prin urmare, eu sunt mândru de cetăţenii Serbiei — Serbia este puternică şi stabilă", a subliniat Vucici. 

Contracandidaţii lui Vucic, reprezentând o opoziţie de centru fragmentată , au avut rezultate „modeste”: Sasa Jankovic a obţinut aproape 16%, un alt centrist, Vuk Jeremic, a obţinut 5,8% din voturi, iar ultranaţionalistul Vojislav Seselj numai 5,4%.

Analiştii spun că Vucici, fost ministru al informaţiilor în regimul Miloşevici din 1988 până în 2000, este noul om forte al Balcanilor în criză, exercitând o „dominaţie absolută” în Serbia, toţi contracandidaţii săi „au fost victimele unei cvasiignorări mediatice, autoritatea de reglementare a audiovizualului declarându-se oficial în pană de programe informatice care să-i permită calcularea timpilor de antenă” folosiţi de fiecare candidat pentru a-şi face campanie. Aceeaşi anlişti spun că alegerea lui Vucici „va fi o grea lovitură pentru democraţie”.

Proaspăt alesul preşedinte al Serbiei a guvernat ca premier în ultimii cinci ani fără vreo opoziţie politică semnificativă. Anul trecut, şi-a asigurat la alegerile parlamentare anticipate o majoritate parlamentară de două treimi.

În calitate de şef al Partidului Progresului şi de acum şi de şef al statului, el a ajuns la un nivel de putere nemaiîntâlnit de la Slobodan Miloşevici încoace, chiar dacă preşedintele are în Serbia doar un rol reprezentativ. Este de aşteptat ca Vucic, un ultranaţionalist de altfel,  să încerce să dea mai multă forţă postului de preşedinte, în momentul acesta o funcţie mai degrabă reprezentativăm, numind, între altele, şi un aliat apropiat în funcţia de premier.

În capitalele occidentale se cunosc prea bine tendinţele lui Vucici de a-i repudia pe jurnalişti, de a intimida opoziţia şi de a aplica metode de conducere manipulative.  Se ştie că în relaţia cu Vestul îşi pune masca „ democrată“, dar la el acasă şi în relaţia cu Estul pune masca de naţionalist. Dar atât timp cât Vucici adoptă o poziţie conciliantă pe ultrasensibila temă Kosovo şi repetă neobosit mantra stabilităţii, se fac şi pragmaticii politicieni din Vest că nu văd starea jalnică a presei şi a justiţiei din Serbia, notează DW.

Vucici este văzut pe plan regional drept un băiat bun, care nu face probleme Vestului, în contextul tensiunilor politice interne din Bosnia-Herţegovina, Macedonia şi Kosovo.

În cursa pentru prezidenţiale el a jucat deopotrivă cartea europeană şi cea naţionalistă, iar analiştii speră că victorie lui ar trebui să creeze un pol de stabilitate într-o regiune care are nevoie de astfel de evoluţii.

Stratfor notează că Moscova va continua să folosească diviziunile din Balcani, zonă care constituie „o arenă în care concurează multe puteri mondiale”, pentru a-şi extinde influenţa în Serbia, Kosovo, Muntenegru şi Macedonia.

Recenta decizie de primire a Muntenegru în NATO şi dorinţa Kosovo de a-şi înfiinţa armată proprie, nu sunt bine văzute în Serbia, aliat tradiţional al Rusiei. În acest context, este de menţionat că şeful de stat cel mai apreciat în Serbia este Vladimir Putin, iar modelul de autoritate al lui Putin este dorit şi de mulţi dintre votanţii lui Vucici.