Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, neurochirurg: „Nu avem structura unui mic Napoleon care dicta 7 scrisori deodată“. Cum avem grijă de creier
0Creierul este un organ ca oricare altul. Atunci când avem o boală de stomac, ţinem regim. „Aşa şi cu creierul, trebuie să-l facem să funcţioneze. Avem nevoie de el“, explică neurochirurgul.
„Depinde la ce nivel. Să zicem intelectual. Pentru aceasta, în primul rând, trebuie să-i dăm odihnă 8 ore. Nu înseamnă numaidecât că dormi 8 ore“, spune prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, şeful Departamentului de Neurochirurgie al Spitalului Sanador, care a explicat cum ar trebui să ne protejăm cel mai important organ al corpului.
În acest interval de 8 ore intră şi trezirea de dimineaţă şi plimbarea în aer liber, mai spune acesta. „Toate acestea duc la odihna creierului. Şi să nu-l tracasezi cu 10 telefoane: ia şi sifoane, mai ia şi pisica de pe gard...Toate acestea agită creierul şi el ar trebui să stea liniştit“.
Creierul uman este setat să se odihnească noaptea
Fenomenul de linişte cerebrală este conform activităţii diurne şi nocturne, atrage atenţia specialistul. „Creierul uman este setat să se odihnească noaptea. Nu să stau până la 12 noaptea. E cea mai mare greşeală. Randamentul e 0. Cel mai bun somn este între ora 10.00 şi 12.00 noaptea, e dovedit“.
Trezirea trebuie să fie şi ea treptată. „Nu am sărit din pat şi am luat-o la fugă!“ Dimineaţa nu uităm să respirăm cu geamul deschis. „Şi creierul funcţionează cu puţin dacă nu-i dăm oxigen“.
Intrarea în activitate nu trebuie să fie cu hei-rup. „Nu trebuie să plecăm nervoşi spre serviciu să rupem şoseaua în două. Nu avem structura unui mic Napoleon care dicta 7 scrisori deodată, făcea toate lucrurile perfect, ţinea minte toate regimentele. Dar, pentru un om normal care vrea să aibă o viaţă cât mai lungă toate lucrurile trebuie făcute cu măsură şi pe rând. Noi, românii, lucrăm în stilul pompieristic. Dacă lucrezi ceva şi vine un coleg peste tine spunând: hai repede că şeful vrea... În condiţiile astea nici treaba nu ţi-ai făcut-o bine, nici pe şef nu l-ai rezolvat. Urmează un fel de amalgam, un soi de fuşereală, când nu faci nimic bine. Pentru că creierul trebuie să se concentreze şi să termine un lucru cap-coadă. Am văzut masa unui profesor universitar, academician, care avea masa plină de cărţi, de lucrări. Toate acestea ştiţi că rău fac creierului? Pentru că sunt impulsuri care se adună şi care sunt factori de alarmă şi nu duc la odihna creierului, duc la oboseală. Sunt puţine genii în România în momentul acesta care reuşesc să rezolve toate treburile deodată“.
Urmează partea a dua a zilei când cu un pahar de alcool în faţă sau fără facem cel mai rău lucru pe care îl putem face – stăm ore şi ore la televizor, comentăm şi facem un lucru foarte grav – stăm pe loc, mai spune universitarul. Ceea ce nu face bine nici creierului, nici organismului.
Adevărul: Care e cel mai bun prieten al creierului?
Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea: Un zâmbet. În sensul de gândire pozitivă. De a ne bucura de ceea ce avem şi de ceea ce putem ace. Zâmbetul produce în creier o stare de bine – se pare după toate datele că se secretă anumite substanţe care produc o efervescenţă intelectuală în creier cu multiple sinapse care se descarcă de la un simplu zâmbet.
Adevărul: Mi se pare poezie ce spuneţi.
Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea: Depinde cine spune.