Iaurtul menţine sănătatea intestinelor. Cum deosebim intoleranţa la lactoză de alergia la lapte
0Produsele lactate de tipul iaurtului, kefirului, brânzei de vaci sunt alimente bogate în microorganisme vii - Lactobacillus şi Bifidobacterium - benefice pentru sănătatea noastră.
Aceste probiotice pot reduce inflamaţia şi hipersensibilitatea digestivă cauzată de alergiile alimentare, previne bolile de ficat determinate de o dietă necorespunzătoare, afirmă nutriţionistul Lygia Alexandrescu, citată de agerpres.ro.
„Un pahar cu iaurt proaspă, fără aport de zahăr, fructe, cereale, seminţe sau alte inserţii, poate fi consumat pentru perioade lungi de timp, fie pentru o dietă echilibrată, fie pentru a trata o diaree rezultată din diverse motive: stres, consum de antibiotice, infecţii“, a explicat specialista.
Persoanele cu intoleranţă la lactoză pot consuma iaurt deoarece lactoza sau zahărul din lapte fermentează şi se transformă în acid lactic.
Intoleranţa la lactoză nu trebuie confundată cu alergia la lapte. Există multe persoane alergice la unele proteine din lapte, în special la caseină şi la unele proteine din zer. Cele mai frecvente simptome ale alergiei la lapte sunt congestia nazală, erupţiile cutanate, mâncărimi ale pileii, greaţă, crampe, dificultăţi de respiraţie, balonări sau diaree.
Intoleranţa la lactoză afectează 70% din populaţia globului. Lactoza este forma de carbohidrat prezentă în mod natural în lapte şi produse lactate. Sub acţiunea unei enzyme digestive – numite lactază – lactoza se transform în alte tipuri de glucide mai uşor de utilizat de corp. În absenţa unei cantităţi suficiente de lactază (cantitatea se diminuează pe măsura înaintării în vârstă) glucidele din lapte rămân în intestine provocând balonare, crampe, diaree.
Persoanele alergice la proteinele din lapte nu pot consuma nici iaurt, pentru acestea suplimentarea cu probiotice fiind soluţia cea mai simplă.
Probioticele – antibiotice naturale
"Conceptul probiotic constă în aceea că, dacă bacteriile pozitive sunt introduse în tractul digestiv la momentul la care organismul este expus la boli sau după un tratament puternic cu antibiotice (care distrug şi flora probiotică), dezechilibrul sistemului digestiv poate fi minim. Spre exemplu flora intestinală are nevoie de şase luni să se regenereze după un tratament de şapte zile cu antibiotice. În schimb, probioticele se comportă ca nişte antibiotice naturale, care nu perturbă funcţionarea normală a tractului digestiv, însă pot inactiva agenţi patogeni periculoşi cum ar fi: Salmonela, E-coli, stafilococi, etc", a explicat nutriţionistul.
Probioticele sunt culturi vii de bacterii care trăiesc în tractul digestiv în deplină armonie cu restul organismului. În ultimii 10 ani aceste bacterii care nu produc nicio boală au fost studiate cu mare atenţie pentru a li se pune în evidenţă rolul pe care-l joacă în reglarea imunitară (stimulează producerea de imunoglobuline), absorbţia nutrienţilor sau tratamentul diareei la copii şi adulţi. Echilibrul acestor culturi bacteriene este sensibil şi poate fi uşor perturbat de factori cum ar fi: stresul, antibioticele sau anticoncepţionalele.