"Romania IT", un brand încă neadoptat de softişti

"Creative talent. Technical excellence". Sloganul pus alături de "coloana fără sfârşit" a lui Brâncuşi vrea să-i identifice pe softiştii români ca având talent creator şi excelenţă

"Creative talent. Technical excellence". Sloganul pus alături de "coloana fără sfârşit" a lui Brâncuşi vrea să-i identifice pe softiştii români ca având talent creator şi excelenţă tehnică într-o doză mai mare decât alţii. Dar industria de IT n-a aşteptat brandul pentru ca să se dezvolte.

"Noi nu l-am preluat pentru că ne concentrăm pe promovarea propriilor branduri în afara ţării, iar deocamdată <> nu ne ajută", spune Radu Georgescu, preşedintele Gecad. "Din punctul nostru de vedere, nu ne foloseşte în afaceri. E o idee bună că avem un brand de ţară, dar nu acesta este determinant pentru afacere", arată Florin Pârlea, directorul general al Gemini Solutions.

Industria are o abordare pragmatică

Gecad susţine "creative talent". Cu aproape patru ani în urmă, tehnologia antivirus dezvoltată de compania lui Radu Georgescu era cumpărată de Microsoft, fiind înglobată în produsele gigantului american.

Gemini vine pe partea de "technical excellence". Firma înfiinţată de Theodor Nissim, un automatist român ajuns în Silicon Valley, face export de servicii IT către clienţi din toată lumea. Mica afacere se bazează pe capitalul de imagine al patronului, dar, evident, şi pe calitatea serviciilor furnizate de cei 40 de angajaţi din ţară.

"Cum ne ajută brandul în afaceri" este o întrebare firească, la care softiştii români încă mai caută răspuns. După lansarea la sfârşitul lunii ianuarie, brandul a rămas destul de discret. Deocamdată, România IT a fost scos în lume la CeBIT, la Hanovra, şi la Gartner, în Statele Unite.

Brandul este creat în principal pentru prezentarea în cadrul târgurilor internaţionale, dar principalul vehicul de comunicare ar trebui să fie prezentările individuale ale companiilor, însoţite de marca "sunt din România". Puţine companii au decis să-l adopte "la vedere". "Imaginea noastră era oricum legată de România, astfel încât adoptarea brandului de ţară a fost un pas firesc", spune Anca Crahmaliuc, director de marketing în cadrul Siveco România, una dintre puţinele companii cunoscute în lume prin produsele proprii - în principal pachetele educaţionale (e-learning).

Brandul nu pare să fie susţinut nici de site-ul special creat pentru promovarea sa. Paginile care să spună "de ce România", cum se susţine "creative talent" şi "techhnical excellence" sunt practic o înşiruire de locuri comune, argumentate vag cu statistici generaliste (despre calitatea învăţământului).

Autorităţile vor să treacă la o campanie mai agresivă. Aşa cum observă şi reprezentanţii Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), mecanismul de gestionare şi implicit de acordare a dreptului de folosinţă a brandului este, încă, în curs de definire.

Reprezentanţii Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) rămân însă optimişti în ceea ce priveşte abordarea brandului de către firmele româneşti şi identifică chiar şi un interes crescut din partea acestora. "Având în vedere că lansarea noii identităţi de marcă a avut loc la începutul acestui an, considerăm că utilizarea acesteia înregistrează un trend pozitiv", subliniază oficialii MCTI. În plus, ministerul spune că va organiza acţiuni de promovare atât în acest an, cât şi în 2008. "Va fi implementată o campanie extinsă de relaţii publice ţintind beneficiari-cheie pe pieţele din Uniunea Europeană şi Statele Unite", ne-au declarat reprezentanţii MCTI.

"Trebuie să trecem la o campanie cât mai agresivă de marketing pentru acest brand, pentru ca firmele să-l adopte", admite Costin Lianu, director general în cadrul Departamentului de Comerţ Exterior.

Teoretic, orice firmă din IT poate cere adoptarea brandului. Să aibă preferinţe de la o asociaţie de profil, să nu aibă datorii la stat şi să se angajeze că va folosi brandul conform manualului (care spune unde şi cum poate fi folosit).