Telescopul Gaia a furnizat noi date despre miliarde de stele din Calea Lactee şi a observat „cutremurele“ stelare
0Telescopul spaţial Gaia a furnizat noile sale date despre aproape două miliarde de stele din Calea Lactee, cu o precizie fără precedent care permite realizarea unei hărţi a galaxiei noastre, clocotind de viaţă, relatează AFP.
''Este o zi fantastică pentru astronomie, care deschide porţile pentru noi descoperiri despre Univers şi galaxia noastră'', a declarat Josef Aschbacher, directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), în cursul prezentării rezultatelor Gaia, una dintre principalele misiuni ştiinţifice ale agenţiei lansate în 2013, conform Agerpres.
Observatorul spaţial, staţionat la 1,5 milioane de kilometri de Pământ în opoziţie cu Soarele, se află la a treia recoltare de date, menită să cartografieze galaxia noastră în toate dimensiunile sale şi să înţeleagă astfel originea, structura şi dinamica ei.
Echipat cu două telescoape şi un senzor fotografic de un miliard de pixeli, telescopul Gaia scanează o parte foarte mică (abia 1%) din stelele galaxiei noastre, al cărei diametru măsoară 100.000 de ani lumină.
Cifrele dezvăluite luni sunt dincolo de înţelegere: analizând cele 700 de milioane de date trimise la sol în fiecare zi, timp de 34 de luni, Gaia a reuşit să furnizeze informaţii despre mai mult de 1,8 miliarde de stele.
Sunt furnizate o serie de detalii noi, cum ar fi aceste 220 de milioane de spectre fotometrice, care vor face posibilă estimarea pentru prima dată a masei, culorii, temperaturii şi vârstei stelelor. Şi 2,5 milioane de noi compoziţii chimice, acest ''ADN'' informând despre locul de naştere al stelelor şi călătoria lor prin galaxie.
Sau 35 de milioane de viteze radiale, care măsoară deplasarea stelelor şi oferă o nouă înţelegere a mişcărilor Căii Lactee.
Surpriză pentru oamenii de ştiinţă: Gaia a observat pentru prima dată ''cutremurele'' stelare, mişcări minuscule pe suprafaţa unei stele care îşi schimbă forma. Descoperirea deschide ''o mină de aur pentru 'asteroseismologia' stelelor masive'' şi anume funcţionarea lor interioară, a explicat Conny Aerts de la Universitatea din Leuven (Belgia), membru al colaborării în cadrul misiunii telescopului Gaia.
''Sistemul nostru solar ''nu se mulţumeşte să se rotească într-un plan perpendicular, el urcă şi coboară, deasupra şi dedesubt'', a afirmat François Mignard, responsabil ştiinţific al misiunii Gaia pentru Franţa.
De asemenea, galaxia găzduieşte o populaţie foarte eterogenă de stele, dintre care unele nu erau iniţial acolo, dar ar fi putut fi ''înghiţite'' pe parcurs prin interacţiunile cu mica galaxie Săgetător din apropiere.
Nivelul de precizie al Gaia este de aşa natură încât ''ne va permite să urmărim trecutul Căii Lactee în urmă cu peste 10 miliarde de ani'', a adăugat Anthony Brown, preşedintele consorţiului internaţional DPAC, lanţul de procesare la sol a fluxului de date trimis de către Gaia.
Stelele au această particularitatea de a trăi miliarde de ani: analizarea lor este echivalentul studierii unei fosile, să ne informăm despre starea galaxiei în timpul formării ei, subliniază astronomii.
Cu cel de-al doilea catalog, livrat în 2018, astronomii au reuşit să arate că galaxia noastră a ''fuzionat'' cu a alta în urmă cu zece miliarde de ani.
Noul catalog oferă, de asemenea, măsurători de o precizie de neegalat pentru 156.000 de asteroizi din sistemul nostru solar, defalcând compoziţia a 60.000 dintre aceştia.
Va fi nevoie de cinci ani pentru a livra acest al treilea catalog de observaţii pentru intervalul 2014-2017 şi va fi necesar să aşteptăm până în 2030 pentru a obţine versiunea finală, când Gaia va fi terminat de scanat spaţiul, în 2025.