Poluarea cu fum din incendiile de vegetație ar putea cauza 12.000 de decese suplimentare anual
0Încălzirea globală cauzează arderea unei suprafețe mai mari de teren din cauza incendiilor de vegetație și probabil că ucide încă 12.000 de oameni pe an din cauza inhalării fumului, conform unei noi cercetări.
Încălzirea globală crește în special riscul de deces din cauza fumului de incendiu în Australia, America de Sud, Europa și pădurile boreale din Asia, arată un studiu de modelare, potrivit The Guardian.
Un alt studiu a arătat că între 2003 și 2019, încălzirea globală a crescut suprafața pământului afectată de incendii cu aproape 16%, dar alte acțiuni umane, cum ar fi defrișarea pădurilor și savanelor pentru drumuri sau agricultură, au redus suprafața totală arsă cu 19%.
Consecințele emisiilor de gaze cu efect de seră
Ambele studii, publicate în jurnalul Nature Climate Change, au analizat efectul emisiilor de gaze cu efect de seră asupra incendiilor de vegetație, comparativ cu alte acțiuni umane, cum ar fi defrișarea terenurilor.
Studiul – condus de dr. Chae Yeon Park de la Institutul Național pentru Studii de Mediu din Japonia – a estimat că în anii 2010 aproape 100.000 de oameni mureau anual din cauza inhalării fumului de la incendii care conțin particule mici, cunoscute sub numele de PM2.5, care pot penetra plămânii și sistemul circulator.
Cum contribuie încălzirea globală la aceste decese a fost dificil de înțeles, deoarece, deși temperaturile mai ridicate și umiditatea mai scăzută cresc riscul de incendii, alte intervenții umane directe – cum ar fi fragmentarea pădurilor și savanelor – reduc suprafața care poate arde sau suprimă propagarea focului.
Pentru a depăși această problemă, cercetătorii au analizat trei modele de vegetație globală și incendii în condițiile climatice actuale și le-au comparat cu un model în care efectele schimbărilor climatice actuale erau eliminate.
Deși rezultatele au variat, autorii din opt țări, inclusiv Marea Britanie, SUA, Germania și China, au constatat că în toate cazurile, încălzirea globală cauza un număr tot mai mare de decese din cauza inhalării PM2.5 din incendiile de vegetație.
În unele regiuni, creșterea temperaturii a fost principalul factor pentru creșterea riscului de incendii, în timp ce în altele, umiditatea mai scăzută a fost factorul principal.
Autorii au declarat că efectele asupra sănătății cauzate de incendiile de vegetație ar putea fi subestimate deoarece „toxicitatea particulelor provenite din foc” este mai severă decât din alte surse.
Consecințe pe termen lung
Prof. Hilary Bambrick, director al Centrului Național pentru Epidemiologie și Sănătate Publică de la Universitatea Națională Australiană, a declarat că milioane de oameni din Australia au fost expuși unor niveluri periculoase și prelungite de poluare din fum în timpul incendiilor din vara neagră din 2019 și 2020.
„Aceasta a dus la sute de decese în acel moment și va avea probabil consecințe pe termen lung asupra sănătății pentru mulți”, a spus Bambrick, care nu a fost implicată în studiu.
„Acest studiu evidențiază doar una dintre multele modalități prin care schimbările climatice sunt dăunătoare pentru sănătatea noastră. Înțelegerea acestor impacturi ne va ajuta să ne planificăm mai bine pentru viitor.”
Un alt studiu, condus de oameni de știință din Marea Britanie și Belgia, a descoperit că încălzirea globală crește riscul incendiilor de vegetație, în special în Australia, Siberia și savanele africane.
Seppe Lampe, de la Vrije Universiteit Brussel (VUB), a declarat că, deși activitățile umane care au modificat peisajul au ajutat la reducerea suprafeței pământului afectate de incendii, „efectul schimbărilor climatice continuă să crească”.
Prof. Wim Thiery, coautor al studiului de la VUB, a spus că rata cu care schimbările climatice cresc suprafața arsă este „în continuă creștere în fiecare an”.