Video Clima a luat-o razna. Inundațiile lovesc în deșertul Sahara iar Antarctica „înverzește“
0O ploaie torențială rară a lăsat lagune albastre de apă printre palmierii și dunele de nisip ale deșertului Sahara, inundând una dintre cele mai afectate regiuni de secetă cu mai multă apă decât a văzut în ultimele decenii, informează Associated Press.
Deșertul din sud-estul Marocului este unul dintre cele mai aride locuri din lume și rareori are parte de ploi la sfârșitul verii.
Guvernul marocan a declarat că două zile de precipitații din septembrie au depășit mediile anuale în mai multe zone care primesc în medie mai puțin de 250 milimetri anual, inclusiv Tata, una dintre zonele cele mai afectate. În Tagounite, un sat situat la aproximativ 450 km sud de capitala Rabat, s-au înregistrat peste 100 mm într-o perioadă de 24 de ore.
Furtunile au adus mai multe precipitații decât s-a văzut în ultimele decenii, lăsând imagini izbitoare cu apă abundentă țâșnind prin nisipurile și flora deșertului.
În comunitățile deșertice frecventate de mulți turiști care vizitează Sahara, mașini 4x4 au circulat prin bălți și locuitorii au privit scena cu uimire.
„Au trecut 30 până la 50 de ani de când am plouat atât de mult într-un interval de timp atât de scurt”, a declarat Houssine Youabeb de la Direcția Generală de Meteorologie a Marocului.
Astfel de ploi, pe care meteorologii le numesc furtună extratropicală, pot schimba într-adevăr cursul vremii regiunii în lunile și anii următori, deoarece aerul reține mai multă umiditate, provocând mai multă evaporare și atrăgând mai multe furtuni, a spus Youabeb.
Șase ani consecutivi de secetă au reprezentat provocări pentru o mare parte din Maroc, forțând fermierii să lase câmpurile delucrate și orașele și satele să raționaleze consumul de apă.
Abundența precipitațiilor va ajuta probabil la reumplerea acviferelor mari de apă subterană care se află sub deșert și pe care se bazează pentru a furniza apă în comunitățile din deșert. Rezervoarele îndiguite din regiune au raportat reumplere la rate record pe tot parcursul lunii septembrie. Cu toate acestea, nu este clar cât de departe vor merge ploile din septembrie pentru atenuarea secetei.
Imaginile din satelit arată că zone din deșertul Sahara au devenit surprinzător de verzi, după o activitate meteorologică neobișnuită, iar oamenii de știință vor să afle care este explicația acestor schimbări.
Sahara a înverzit
Zone din deșertul Sahara, cel mai mare deșert fierbinte din lume, au devenit surprinzător de verzi, după cum arată imaginile din satelit ale NASA, informează express.co.uk.
Deșertul Sahara este unul dintre cele mai aride locuri de pe Pământ, dar a fost odată acoperit de vegetație și lacuri, undeva între 11 și 5 mii de ani în urmă.
Cunoscută drept perioada umedă africană, înclinarea Pământului s-a schimbat, aducând emisfera nordică mai aproape de soare în timpul verii. Acest lucru a cauzat un sistem de joasă presiune care a adus umezeala din Atlantic în deșert.
Acesta nu a fost un eveniment unic - oamenii de știință au identificat peste 230 de perioade de înverzire în ultimii opt milioane de ani, care au avut loc aproximativ la fiecare 21.000 de ani.
Regiunea a avut parte de precipitații abundente fără precedent.
Noi imagini din satelit dezvăluie apariția unor zone verzi în regiunile deșertice din Maroc, Algeria, Tunisia și Libia. Arbuști și copaci au început să crească în zonele joase, cum ar fi albia râurilor.
Vegetația este rezultatul unui ciclon extratropical din 7 și 8 septembrie, care a adus ploi torențiale în această parte a Africii de nord-vest, care rareori primește ploi. Într-adevăr, Sahara primește în medie mai puțin de opt centimetri de ploaie pe an, iar mai mult de jumătate primește mai puțin de trei centimetri. Potrivit Weather & Radar, precipitațiile sunt rare, având loc în medie o dată la mai mult de un deceniu.
Cu toate acestea, în timp ce ploaia a căzut mai ales în zonele slab populate, inundațiile au ucis peste o mie de persoane și au afectat patru milioane în 14 țări africane, deteriorând drumurile și întrerupând aprovizionarea cu electricitate și apă, potrivit Programului Alimentar Mondial și Associated Press.
Potrivit oamenilor de știință, viața plantelor reacționează rapid la ploile abundente din nord-vestul Africii pentru o scurtă perioadă, transformând dunele în peisaje verzi.
„Deși [există] un anumit grad de precipitații în această regiune... în fiecare vară, ceea ce este unic în acest an este implicarea unui ciclon extratropical”, a declarat Moshe Armon, lector superior la Institutul de Științe ale Pământului și Universitatea Ebraică din Ierusalim.
Unii oameni de știință sugerează că acest lucru face parte din fluctuațiile climatice naturale ale Pământului. În timp ce alții spun că este un produs al schimbărilor climatice provocate de om. „Răspunsul este probabil undeva la mijloc”, a spus Armon.
Această schimbare climatică din Sahara poate fi legată de un sezon mai slab al uraganelor din Atlantic.
Peste jumătate din furtunile care poartă un nume și 80-85% din uraganele majore din Atlantic în fiecare an provin de obicei din regiunea situată la sud de Sahara, a declarat Jason Dunion, meteorolog în cadrul Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA), pentru Live Science.
În timpul unui sezon tipic de uragane, valurile atmosferice se deplasează de pe coasta de vest a Africii în Oceanul Atlantic de Nord, de-a lungul a ceea ce se numește Zona de Convergență Intertropicală (ITCZ). O centură care se învârte în jurul ecuatorului, unde se întâlnește aerul din emisfera nordică și cea sudică. Centura ITCZ poate transporta nori, ploi și furtuni. Undele atmosferice purtate spre vest de-a lungul ITCZ deasupra Atlanticului, combinate cu apele calde ale Atlanticului, se transformă în furtuni tropicale și uragane.
Însă o parte din ITCZ s-a deplasat spre nord în acest an, deasupra nordului Saharei. Oamenii de știință nu știu foarte bine de ce se întâmplă acest lucru acum, deși modelele climatice au prezis anterior că ITCZ se va deplasa spre nord din cauza încălzirii oceanelor și a temperaturilor mai ridicate ale aerului. Deoarece emisiile de carbon încălzesc emisfera nordică mai repede decât emisfera sudică.
Cantitățile neobișnuit de mari de precipitații din Sahara, între timp, ar putea fi datorate și apelor mai calde decât de obicei din Oceanul Atlantic de Nord și Marea Mediterană.
”Acum 6.000 de ani, Sahara era un loc ploios”
Iar Sahara ar putea continua să se confrunte mai multe precipitații în viitor. Activitățile umane, în special emisiile de gaze cu efect de seră, determină oceanele să absoarbă mai multă căldură. Unele modele climatice prevăd că oceanele mai calde vor deplasa ploile musonice mai spre nord în Africa până în 2100. Ceea ce înseamnă că ar putea cădea mai multă ploaie în regiuni în general mai uscate. Modelele climatice prevăd, de asemenea, că majorarea emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea face ca Sahara să fie și mai ploioasă în viitor, informează livescience.com.
Acum 6.000 de ani, deşertul Sahara era acoperit de vegetaţie şi avea parte de o mulţime de ploi, dar schimbările climatice din lume au transformat regiunea într-una dintre cele mai aride zone de pe Pământ.
Și Antarctica „înverzeşte” într-un ritm alert
Un nou studiu arată că porţiunea acoperită de vegetaţie din Peninsula Antarctică a crescut de peste zece ori în ultimele decenii, din cauza schimbărilor climatice care încălzesc continentul, relatează The Guardian.
Analiza datelor obţinute prin satelit a arătat că, în 1986, vegetaţia acoperea mai puţin de un kilometru pătrat din Antarctica, însă, în 2021, suprafaţa acoperită ajunsese la aproape 12 km². Cercetătorii au constatat că răspândirea plantelor, în principal muşchi, s-a accelerat după 2016.
Creşterea vegetaţiei pe un continent dominat de gheaţă şi stânci este un semn clar al efectelor extinse ale încălzirii globale asupra Antarcticii, care se încălzeşte mai rapid decât media globală. Oamenii de ştiinţă au avertizat că această expansiune ar putea facilita apariţia speciilor invazive în ecosistemul virgin al continentului.
Fenomenul de „înverzire” a fost observat şi în Arctica, iar în 2021, pentru prima dată, a plouat pe vârful calotei glaciare din Groenlanda, în loc să ningă.
„Peisajul antarctic este încă dominat aproape în întregime de zăpadă, gheaţă şi rocă, cu doar o mică parte colonizată de plante”, a declarat Dr. Thomas Roland de la Universitatea Exeter, Marea Britanie, care a coordonat studiul. „Însă această mică fracţiune a crescut dramatic, demonstrând că până şi această zonă vastă şi izolată este afectată de schimbările climatice provocate de om.” Peninsula are o suprafaţă totală de aproximativ 500.000 km².
Roland a avertizat că încălzirea, care va persista până la stoparea emisiilor de carbon, ar putea aduce „schimbări fundamentale în biologia şi peisajul acestei regiuni emblematice şi vulnerabile”. Studiul, publicat în revista Nature Geoscience, se bazează pe analiza imaginilor din satelit realizate de programul Landsat.
Se încarcă comentariile...
