O statuie budistă descoperită de nazişti „a venit” din spaţiu

O echipă germano-austriacă de oameni de ştiinţă a descoperit că o statuie antică budistă găsită de o expediţie nazistă în Tibet în anul 1938 a fost sculptată într-un ataxit, o clasă de meteoriţi din fier foarte rară. Cercetătorii susţin că statuia adusă în Europa de nazişti este făcută dintr-un  meteorit care a căzut probabil acum 10.000 de ani de-a lungul frontierei Siberia-Mongolia.

Vârsta statuii venite din spaţiu, denumită de cercetători „omul de fier”, este necunoscută, deşi după cele mai bune estimări statuia datează de undeva din secolele VIII - X.

Sculptura înfăţişează un om, probabil un zeu budist, care stă cu picioarele ghemuite sub el şi care ţine ceva în mâna stângă. Pe piept are o zvastică budistă, un simbol al norocului, semn care mai târziu a fost adoptat de partidul nazist din Germania.

Aventura omului de fier

„Omul de fier” a ajuns pentru prima dată în Germania după o expediţie în Tibet între anii 1938-1939, efectuată de zoologul Schäfer Ernst. Statuia a trecut apoi în mâinile unui proprietar privat.

Cercetătorul Elmar Bucher de la Universitatea din Stuttgart a analizat pentru prima dată statuia în anul 2007, când proprietarul i-a permis să ia cinci mostre minuscule din aceasta. În anul 2009 echipa condusă de Bucher a avut ocazia să colecteze alte probe mai mari din interiorul statuii, care este mai puţin contaminat de mediul extern decât probele iniţiale.

Ei au descoperit că statuia este sculptată dintr-o clasă rară de roci spaţiale, cunoscute sub numele de meteoriţi ataxit. Aceşti meteoriţi de fier au un nivel ridicat de nichel. Cel mai mare meteorit cunoscut vreodată, Hoba din Namibia, este un meteorit ataxit care poate cântări mai mult de 60 de tone. 

A venit din spaţiu

O analiză chimică a mostrelor a dezvăluit că acestea coincid cu câteva roci spaţiale celebre de la frontiera  dintre Siberia şi Mongolia. Pe acel câmp au fost descoperite cel puţin 250 de fragmente de meteorit Chinga, cele mai multe relativ mici, deşi două cântăreau în jur de 10 kilograme.

Oamenii de ştiinţă estimează că meteoritul Chinga a căzut acum aproximativ 20.000 de ani. Decoperirea a fost înregistrată în 1913, însă existenţa statuii sugerează că oamenii au scotocit câmpul în căutarea de materiale preţioase cu foarte mult timp înainte, a spus Buchner.

Identitatea omului sculptat este neclară, dar cercetătorii cred că ar putea fi zeul budist Vaisravana, cunocut şi sub numele de Jambhala. Vaisravana este cunoscut ca zeul bogăţiei sau al războiului şi este adesea întruchipat deţinând o lămâie (simbol al bogăţiei) sau o punguţă cu bani. 

În acest caz, omul de fier ţine în mână un obiect neidentificat. Statuia are aproximativ 24 de centimetri înălţime şi cântăreşte 10,6 kilograme.

Multe culturi au folosit bucăţi din meteorit pentru a face pumnale şi chiar bijuterii, a scris Buchner, însă sculptura budistă este unică. 

„Statuia omului de fier este singura ilustraţie umană cunoscută care a fost sculpatată într-un meteorit, ceea ce înseamnă că nu se poate compara cu nimic atunci când i se evaluează valoarea. Numai originile sale o pot face să valoreze 20.000 de dolari, însă dacă estimările cu privire la vechime sunt corecte şi are aproape 1.000 de ani, atunci ar putea fi de nepreţuit”, concluzionează Buchner.