Un bărbat a păstrat ani de zile o piatră crezând că este aur. S-a dovedit că aceasta este mult mai valoroasă

În 2015, David Hole făcea o cercetare în Parcul Regional Maryborough, în apropiere de Melbourne, Australia. Înarmat cu un detector de metale, el a descoperit ceva ieșit din comun - o piatră roșiatică foarte grea, care se afla în niște argilă galbenă, notează Science Alert. 

A luat-o acasă și a încercat prin mai multe metode să o deschide, fiind sigur că în interiorul rocii se afla o pepită de aur - la urma urmei, Maryborough se află în regiunea Goldfields, unde goana după aur din Australia a atins apogeul în secolul al XIX-lea.

Pentru a  deschide obiectul găsit, Hole a încercat un fierăstrău de piatră, un polizor unghiular, un burghiu și chiar a stropit piesa cu acid. Cu toate acestea, nici măcar un baros nu a reușit să facă o fisură. Asta pentru că ceea ce încerca atât de mult să deschidă nu era o pepită de aur.

Ani mai târziu, era un meteorit rar.

„Avea acest aspect sculptat, cu gropițe”, a declarat geologul Dermot Henry de la Melbourne Museum Dermot Henry pentru The Sydney Morning Herald în 2019. „Asta se formează atunci când trec prin atmosferă, se topesc la exterior, iar atmosfera îi sculptează”.

Incapabil să deschidă „piatra”, dar totuși intrigat, Hole a dus pepita la Muzeul Melbourne pentru identificare.

„M-am uitat la o mulțime de roci despre care oamenii cred că sunt meteoriți”, a declarat Henry pentru Channel 10 News.

De fapt, după 37 de ani de muncă la muzeu și după ce a examinat mii de roci, Henry a spus că doar două dintre cele oferite s-au dovedit a fi meteoriți adevărați.

Acesta a fost unul dintre cele două.

„Dacă ai vedea o rocă pe Pământ ca aceasta și ai ridica-o, nu ar trebui să fie atât de grea”, a explicat geologul Bill Birch, de la Muzeul din Melbourne, pentru The Sydney Morning Herald.

Cercetătorii au publicat o lucrare științifică în care descriu meteoritul vechi de 4,6 miliarde de ani, pe care l-au numit Maryborough, după numele orașului din apropierea căruia a fost găsit.

Acesta cântărește 17 kilograme, iar după ce au folosit un fierăstrău cu diamant pentru a tăia o mică felie, cercetătorii au descoperit că are în compoziție un procent ridicat de fier, ceea ce îl face să fie o condrită obișnuită H5.

Odată deschisă, se pot vedea, de asemenea, micile picături cristalizate de minerale metalice de pe tot cuprinsul ei, numite condruli.

„Meteoriții oferă cea mai ieftină formă de explorare spațială. Ei ne transportă înapoi în timp, oferind indicii despre vârsta, formarea și chimia sistemului nostru solar (inclusiv a Pământului)”, a declarat Henry.

„Unii oferă o privire asupra interiorului profund al planetei noastre. În unii meteoriți, există «praf de stele» chiar mai vechi decât sistemul nostru solar, care ne arată cum se formează și evoluează stelele pentru a crea elementele din tabelul periodic. Alți meteoriți rari conțin molecule organice, cum ar fi aminoacizii; elementele constitutive ale vieții”.

Deși cercetătorii nu știu încă de unde provine meteoritul și cât timp ar fi putut să se afle pe Pământ, ei au câteva presupuneri.

Sistemul nostru solar a fost cândva o grămadă de praf și roci condrite. În cele din urmă, gravitația a adunat o mare parte din acest material pentru a forma planete, dar resturile au ajuns în cea mai mare parte într-o imensă centură de asteroizi.

„Acest meteorit special provine cel mai probabil din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter și a fost împins de acolo de unii asteroizi care s-au ciocnit între ei, iar într-o zi s-a izbit de Pământ”, a declarat Henry pentru Channel 10 News.

Datarea cu carbon sugerează că meteoritul se află pe Pământ de 100 până la 1.000 de ani, iar între 1889 și 1951 au avut loc mai multe observații de meteoriți care ar putea corespunde cu sosirea sa pe planeta noastră.

Cercetătorii susțin că meteoritul din Maryborough este mult mai rar decât aurul, ceea ce îl face mult mai valoros pentru știință. Este unul dintre cei doar 17 meteoriți înregistrați vreodată în statul australian Victoria și este a doua cea mai mare masă condritică, după un specimen uriaș de 55 de kilograme identificat în 2003.

„Acesta este doar cel de-al 17-lea meteorit găsit în Victoria, în timp ce au fost găsite mii de pepite de aur”, a declarat Henry pentru Channel 10 News. „Dacă ne uităm la lanțul evenimentelor, este destul de, ați putea spune, astronomic faptul că a fost descoperit”.

Nu este nici măcar primul meteorit căruia îi ia câțiva ani pentru a ajunge într-un muzeu. Într-o poveste deosebit de uimitoare pe care ScienceAlert a acoperit-o în 2018, o rocă spațială a avut nevoie de 80 de ani, doi proprietari și o perioadă ca opritor de ușă înainte de a fi în cele din urmă dezvăluită pentru ceea ce a fost cu adevărat.

Acum este, probabil, un moment la fel de bun ca oricare altul pentru a verifica dacă în curtea din spate există pietre deosebit de grele și greu de spart - s-ar putea să vă aflați pe o mină de aur metaforică.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the Royal Society of Victoria.