VIDEO Bujor Rîpeanu, critic de film: „Virusarea întregii zone a culturii s-a făcut din plin în perioada comunistă“
0Cu prilejiul împlinirii a 50 de ani de când s-a fondat Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), criticul de film Bujor Rîpeanu a fost invitat la Adevărul Live, unde a vorbit despre parcursul cinematografiei din România, precum şi despre dicţionarul de cineaşti pe care l-a lansat luna aceasta, intitulat „Cinematografiştii“.
Pe lângă „Cinematografiştii“, Bujor Rîpeanu (75 de ani) a contribuit şi la Dicţionarul mondial Larousse al cinema-ului, unde s-a ocupat de partea românească.
„Un Larousse de cinema apăruse prin anii '80. Acela, însă, dupa căderea zidurilor, trebuia refăcut astfel încât să exprime atât realitatea din trecut, cât şi cea prezentă. Este prima lucrare mondială care constată schinbările survenite după 1989 şi reconsideră tot ceea ce se scrisese despre perioada anterioară. Acest dicţionar pune în lumină lucrurile puse în ceaţă“, a explicat criticul de film.
„UCIN, care, iniţial, era ACIN, a fost fondat în 1963. La o conferinţă din 1954, de la Praga, s-a spus că şi în România trebuie să se facă o uniune. Făceau parte Jean Georgescu, Paul Călinescu şi alţii.“, a mai explicat Bujor Rîpeanu.
„ACIN a fost din primul moment controlat de puterea comunistă. La acea vreme era interzis însuşi fotografiatul. Crearea primelor cine-cluburi avea întocmai această problemă: era interzis filmatul fără autorizaţie, nu voiau să se filmeze ceea ce nu se putea controla“, dezvăluie criticul de film.
ACIN era o armă de blocaj – putea bloca scenarii, debuturi, aplicând politica partidului în zonă. Nu avea niciun fel de iniţiativă creatoare, iar acest lucru se făcea în special prin conducerea de partid, care a fost deţinută de Sergiu Nicolaescu. El juca acest rol pentru a-şi susţine în primul rând cariera profesională. Bujor Rîpeanu, critic de film
Crearea ACIN a avut ca scop să stabilească drepturi pentru cineaşti, însă acest lucru nu s-a produs în perioada comunistă, aşa cum se întâmpla în cazul Uniunii Scriitorilor. „ACIN era o armă de blocaj – putea bloca scenarii, debuturi, aplicând politica partidului în zonă. Nu avea niciun fel de iniţiativă creatoare, iar acest lucru se făcea în special prin conducerea de partid, care a fost deţinută de Sergiu Nicolaescu. El juca acest rol pentru a-şi susţine în primul rând cariera profesională“, a adăugat criticul de film.
În anii '60, Bujor Rîpeanu s-a ocupat cu descoperirea cineaştilor bătrâni, aduşi în situaţii materiale proaste, şi aducerea lor în atenţia asociaţiei pentru a le crea nişte ajutoare. În plus, ACIN asigura proiecţia unor filme la care România avea acces cu greu. „Asociaţia Cineaştilor aducea în cinematografe, în fiecare săptămână, filmele care treceau pentru a fi achizitionate. În proporţie de mai bine de 60%, filmele nu intrau pe ecrane“.
Adevărul Live: despre filmul românesc de ieri şi de azi, în „Cinematografiştii“, de Bujor Rîpeanu
Rîpeanu şi-a manifestat optimismul faţă de actuala şi viitoarea activitate a UCIN. „Continui să cred ca noua conducere a UCIN va face ceea ce trebuie pentru zona cinematografiei. Uniunea este datoare să-şi spună clar, răspicat, cuvântul“.
În dreptul literei C din dicţionarul lui Bujor Rîpeanu este consemnat nimeni altul decât Nicolae Ceauşescu – cu distrugerea arhivei cinematografice, la care a asistat inclusiv unul dintre operatorii care au participat la producţia filmelor, până la deciziile privind filmele, luate de conducerea comunistă.
Volumul „Cinematografiştii. 2345“ este cea mai recentă carte a criticului de film Bujor Rîpeanu şi constituie un dicţionar al cineaştilor a apărut luna aceasta, la Editura Meronia. Cei 50 de ani împliniţi de UCIN sunt sărbătoriţi, în fiecare joi, prin emisiuni la Adevărul Live în care sunt invitaţi critici de film şi personalităţi ale cinematografiei române.
Săptămâna trecută, jurnalistul Cezar Paul-Bădescu a stat de vorbă cu Irina Margareta-Nistor, iar în urmă cu două săptămâni au fost invitaţii actorii Alexandra şi Ştefan Velniciuc.