Kundera, disidentul turnător

Informaţia dată de scriitorul ceh a dus la încarcerarea unui compatriot. Revista “Respekt” a publicat un articol în care arată că scriitorul Milan Kundera, cunoscut opozant al regimului comunist, a colaborat cu poliţia politică.

Scriitorul ceh l-ar fi denunţat pe Miroslav Dvorácek, un agent care lucra pentru un serviciu de informaţii finanţat de americani. Raportul cu numărul 624/1950, citat de revista cehă “Respekt”, a fost găsit în arhivele Ministerului de Interne şi arată cum Milan Kundera a dat poliţiei o informaţie care a dus la prinderea şi încarcerarea lui Miroslav Dvorácek.

Dvorácek a fost arestat imediat de poliţia comunistă, chiar la locul întâlnirii. Acesta a primit mai întâi pedeapsa cu moartea, dar a fost condamnat la 22 de ani de închisoare. A executat în final 14 ani de închisoare şi a făcut muncă silnică într-o mină de uraniu.

Interzis şi apoi premiat

Jurnalistul ceh Adam Hradilek, cel care a publicat ancheta-bombă, este colaborator al Institutului pentru studierea regimurilor totalitare, unde se ocupă de gestionarea arhivelor comuniste.

El a arătat că Milan Kundera avea 21 de ani la momentul denunţului şi nu îl cunoştea personal pe Dvorácek. După ce a fost un comunist convins în anii ‘50, Kundera s-a alăturat reformatorilor în anii ‘60, iar după înăbuşirea Primăverii de la Praga de către tancurile sovietice în 1968, i s-a interzis orice activitate publică. Şi-a pierdut postul de profesor, iar cărţile sale au fost interzise şi retrase din toate bibliotecile din Cehia.

Autorul a emigrat în Franţa în 1975, unde a primit cetăţenia în 1981, şi s-a apucat să scrie în franceză, abandonând limba maternă. El refuză de ani de zile orice interviu, dar revine din când în când incognito în ţara sa natală. Kundera a primit Premiul naţional ceh pentru literatură 2007, dar nu a venit la ceremonie.

“Cine e curat să arunce piatra”

Oamenii de cultură Andrei Pleşu şi Nicolae Manolescu nu cred că scandalul va afecta prea mult credibilitatea scriitorului. “Pentru cei care iubesc literatura lui Kundera, prejudiciul de imagine va fi minor, iar opinia celor care nu-l cunosc nu contează.

Oricum, se dovedeşte o dată în plus capacitatea dictaturii comuniste de a scoate ce e mai rău în om. Ceea ce rămâne uimitor este că, în ciuda acestui fapt, comunismul nu pare să sufere nici un prejudiciu de imagine”, a declarat Andrei Pleşu pentru “Adevărul”.

La rândul său, Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, crede că viaţa scriitorului trebuie separată de opera lui, “iar datoria criticului sau a istoricului literar este să amintească şi aspectele negative din viaţa unui scriitor, aşa cum s-a întâmplat şi cu Günter Grass, Celine, Ezra Pound”.

“Eu chiar nu mai înţeleg nimic. Nu mai rămâne chiar nimeni curat? Afli că toţi s-au murdărit într-un fel sau altul. Totuşi, nu cred că scandalul îi decredibilizează imaginea. Aş zice că din fericire. Rămâne, măcar, cu opera. El are un statut de scriitor, n-a luat premiul Nobel ca Günter Grass, dar are acest statut. Cum ar fi normal să reacţioneze cititorii? Nu trebuie introduse aici criterii morale. Aş spune: Cine se simte curat să ridice piatra şi s-o arunce”, a mai declarat Manolescu.

Scriitori români cu nume de cod

Breasla scriitorilor români n-a fost ocolită de dezvăluiri de colaborare cu poliţia politică din vremea comunistă. Primul care şi-a recunoscut colaborarea cu Securitatea, la începutul anilor '90, a fost Alexandru Paleologu. După anul 2000, s-a descoperit că scriitorul îndulcise faptele şi că făcuse lucruri mult mai grave decât declarase.

În 2003, la un an după moartea sa, a fost deconspirat ca turnător şi Ștefan Augustin Doinaş. Cel care a făcut dezvăluirea a fost Adrian Păunescu, poetul de curte al lui Ceauşescu, care l-a acuzat pe Doinaş, fost deţinut pe motive politice, că l-a turnat.

Și pe numele poetului Ion Caraion, fugit în Occident pe vremea lui Ceauşescu, s-au descoperit documente care atestă faptul că a fost informator. El fusese recrutat în închisoare şi a avut nume de cod “Artur”.

Romancierul Augustin Buzura a avut şi el nume de cod de colaborator al Securităţii – mai întâi “Gusti”, apoi “Osanu”. Din documente rezultă că el nu a fost informator, ci a fost folosit de colonelul de Securitate Ilie Merce, cu care se întâlnea periodic, ca agent de influenţă.

Fostul preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România Eugen Uricaru a avut numele de cod “Udrea” şi a fost deconspirat de CNSAS în 2005, la cererea Doinei Cornea. Aceasta îl găsise pe “Udrea” în dosarul său de urmărire.