GAUDEAMUS „Tranziţia. Primii 25 de ani“, Alina Mungiu-Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian
0Cartea „Tranziţia. Primii 25 de ani“ va fi lansată la Gaudeamus, vineri, 21 noiembrie, de la ora 13.30, in Sala Cupola (Romexpo).
2014 este anul care marchează un sfert de secol de cînd a căzut Zidul Berlinului, iar românii au răsturnat regimul lui Nicolae Ceauşescu. Ce ne-au adus aceşti 25 de ani de libertate?
În zece convorbiri spumoase, cu rol de diagnostic şi totodată de profeţie, Alina Mungiu-Pippidi şi Vartan Arachelian discută despre motivele pentru care comunismul românesc a plantat sămînţa unei tranziţii dificile, dacă a fost revoluţie sau lovitură de stat, de ce la noi nu a existat lustraţie şi cum am putea să ne maximizăm performanţa în UE. Traseul parcurs de autorii cărţii în arheologia lor evenimenţială are multe similitudini, dar şi deosebiri, ceea ce particularizează memoria colectivă în istorii personale. Deşi această carte e o istorie obiectivă a tranziţiei, ea este, nu doar în subtext, şi o istorie trăită.
„În această carte, vă propun să urmărim linia sinuoasă a tranziţiei, să vedem de unde am plecat şi unde sîntem. Cartea aceasta o văd nu doar ca o cronică obiectivă, ci şi ca o ilustrare subiectivă, reflecţia tranziţiei în viaţa profesorului de tranziţie Alina Mungiu-Pippidi. Tranziţia României, dar şi tranziţia Alinei.” (Vartan Arachelian) „Am cea mai înaltă apreciere pentru Alina Mungiu-Pippidi. Ce a făcut atît ca universitar, cît şi ca activist pentru buna guvernare o plasează printre cei mai remarcabili oameni din regiune şi în rîndul elitei academice internaţionale.” (Thomas Carothers, Carnegie Endowment, autor al lucrării The End of Transition Paradigm, 2010)
„Alina Mungiu-Pippidi este una dintre cele mai curajoase şi mai transparente figuri publice din România. E un critic tranşant, dar constructiv al realităţilor sociale şi politice.” (Dennis Deletant, Georgetown University, 2010)
Alina Mungiu-Pippidi (n. 1964), doctor în psihologie socială al Universităţii din Iaşi, este una dintre cele mai cunoscute voci ale societăţii civile din România şi o personalitate academică recu¬noscută peste hotare, fiind de mai multe ori invitată să conferenţieze la universităţi ca Harvard, Oxford, Stanford şi European University Institute. În prezent este profesor de politici publice la Hertie School of Governance din Berlin, preşedinte fondator al Societăţii Academice din România şi expert al Comisiei Europene. Printre cele mai importante cărţi ale sale se numără: A Tale of Two Villages (CEU Press, 2010), Ottomans into Europeans (cu Wim van Meurs, Columbia University Press, 2010) şi Românii după ’89 (Editura Humanitas, 1995). La Editura Polirom au apărut: Doctrine politice. Concepte universale şi realităţi româneşti (1998), Introducere în politologie. Manual opţional pentru liceu (2000), Secera şi buldozerul. Scorniceşti şi Nucşoara. Mecanisme de aservire a ţăranului român (cu Gérard Althabe, 2002), Politici publice. Teorie şi practică (coord. cu Sorin Ioniţă, 2002), Romania after 2000: Threats and Challenges (2002) şi De ce nu iau românii premiul Nobel (2012, 2014). În 2006 a fost republicată la Cartea Românească Evangheliştii (Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului 1993).
Vartan Arachelian (n. 1936) este jurnalist şi scriitor, realizator de programe pentru radio şi televiziune, autor de anchete şi reportaje, bine-cunoscut prin emisiunile de la TVR încă dinainte de 1990. După 1990 a fost directorul primului post independent de televiziune din România, SOTI. În 1991 i s-a acordat premiul APTR pentru interviu, pentru dialogul cu Petre Ţuţea din cadrul emisiunii „Cuvîntul care zideşte“, iar în 1993 premiul APTR pen¬tru anchetă TV. Este scenarist şi regizor de film documentar (Oamenii mării, Oglinzile oraşului, Cuvîntul care zideşte, Frica şi adevărul – Dosarul Căciulaţi). A publicat mai multe cărţi, dintre care menţionăm: Cum învăţăm să trăim (Editura Politică, 1977), Toamna pătimirii noastre (Editura Eminescu, 1980; Editura RAO, 2006), Duminică după Infern (Editura Eminescu, 1983; Editura RAO, 2006), Ediţie specială (Editura Cartea Românească, 1990), Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian (Editura Anastasia, 1992; Editura Humanitas, 1996; Editura Fundaţia Civică, 2014), Faţă în faţă cu Petre Roman (Editura Cartea Românească, 1996), În faţa dumneavoastră. Revoluţia şi per¬sonajele sale (Editura Nemira, 1998), Noaptea bastarzilor (Editura RAO, 2000, 2003), Siruni – Odiseea unui proscris (Editura Niculescu, 2012), Numele şi Umbra (Editura RAO, 2012), Istoria şi fantomele sale. „Chestiunea armeană“ în arhivele diplomatice româneşti (Editura Ararat, 2014).