De trei ori Mircea Cărtărescu, la Gaudeamus 2016

Scriitorul Mircea Cărtărescu a prezentat cărţi sâmbătă la nu mai puţin de trei lansări, toate la standul editurii Humanitas.

Începutul a fost făcut de lansarea romanului „Inimi cicatrizate”, de M. Blecher, unde Mircea Cărtărescu s-a aflat alături de regizorul Radu Jude, autorul recentei ecranizări a cărţii. A urmat lansarea celor trei volume de Bob Dylan aflate în portofoliul editurii, alături de criticul literar Marius Chivu şi de poeta Denisa Comănescu, directoarea editurii Humanitas Fiction.

Semnificativ este că scriitorul este şi traducătorul unuia dintre ele, „Suflare în vânt. 100 de poeme alese de Mircea Cărtărescu”. Imediat după aceasta a urmat lansarea cărţii „Bucureştiul literar” a Andreei Răsuceanu (alături de acelaşi Marius Chivu şi de poeta Svetlana Cârstean), în care Cărtărescu este unul dintre cei şase scriitori trataţi, beneficiind, ca şi ceilalţi, şi de un amplu interviu.

Blecher, un geniu încă (în mare) ignorat

Mircea Cărtărescu a mărturisit că, pe vremea studenţiei sale, când Blecher fusese în înteegime uitat, numele acestuia – de care auzise până atunci – i-a fost revelat de Nicolae Manolescu, care-l considera „cel mai mare prozator român”. În opinia lui Cărtărescu, „Întâmplări în irealitatea imediată” este „o carte fără echivalent în literatura europeană a epocii, care sparge plafonul freudian, îl sparge şi pe cel jungian, pentru a ajunge în zona arhetipurilor, aşa cum puţine cărţi reuşesc”.

Însuşi Blecher poate fi apropiat doar de Bruno Schulz, Franz Kafka, Gombrowicz şi – deloc surprinzător – Samuel Beckett. Autorul a recunoscut că, în „Solenoid” (la fel ca şi în „Orbitor”, de altfel), citează secvenţe din „Vizuina luminată” şi chiar din „„Întâmplări...” („Exerciţii”, am aflat acum, era primul titlu al cărţii, scrise, ca şi celelalte, pentru prietenul său, Geo Bogza, după cum ne-a reamintit Ioana Pârvulescu, vorbitoare, şi ea, la lansare).

Dylan, un Leonardo contemporan

Cărtărescu nu şi-a precupeţit cuvintele de laudă la adresa lui Bob Dylan, pe care-l consideră unul dintre puţinele „genii” în sensul real al cuvântului şi omul care a avut, a primit tot ce şi-a dorit în viaţă. Aşa cum spunea Vasari despre Leonardo, rar Pronia a dat atâtea haruri unui singur om. În ce priveşte controversata decernare a Premiului Nobel cantautorului, poetul român (traducător în româneşte al volumului de lyrics al lui Dylan, din care a şi citit câteva bucăţi) spune că Bob Dylan cu siguranţă merita premiul, ca şi oricare alt premiu din lume (de altfel, le-a primit deja pe toate: Pulitzer, Oscar, Grammy etc.). În ce priveşte însă aspectul dacă este bine sau nu că Dylan a luat Premiul Nobel (ţinând cont că el este, totuşi, un outsider al lumii literare), Cărtărescu a recunoscut, în faţa celor prezenţi, că nu are un răspuns clar ţn minte.

Despre Andreea Răsuceanu, Cărtărescu a spus că este o permanentă surpriză de doi ani încoace, de când o cunoaşte. În opinia sa, autoarea reuşeşte rara întâlnire dintre critica literară academică şi eseul de înaltă ţinută. Scriitorul a reamintit că, după expresia altcuiva, „critica literară s-a retras acum în mediul universitar, academic, aşa cum, în Evul Mediu, cunoaşterea, cultura, s-au retras şi au fost apanajul mănăstirilor”. Andreea Răsuceanu s-a declarat încântată că volumul ei nu a trecut neobservat, în cele două luni de la apariţie, pentru că „cea mai tristă soartă a unei cărţi este să nu se întâlnească cu potenţialii ei cititori”.