AUDIO Regizoarea Julie Taymor, prezentă la Bucureşti, vorbeşte despre cum a convins-o pe Helen Mirren să joace rolul unui bărbat

Julie Taymor a distribuit-o pe celebra actriţă britanică în rolul lui Prospero, în cel mai recent film al său, „Furtuna", după William Shakespeare. „Furtuna" va fi proiectat în această seară, de la ora 20.30 la Cinema Corso din Bucureşti, în prezenţa regizoarei, în cadrul Festivalului de film RO-IFF. Preţul unui bilet la proiecţie costă 1 lei.

Julie Taymor e cunoscută pentru regia filmului „Frida" (2002), despre excentrica pictoriţă mexicană Frida Kahlo, pentru care a fost nominalizată la cinci premii Oscar, obţinând două. Este câştigătoare a unui premiu Emmy şi un premiu Tony.

În 2007 a regizat „Across the Universe", un musical pe cântecele celor de la The Beatles despre războiul din Vietnam.

„Voiam neapărat să lucrez cu Helen"

Cel mai recent film al său, „Furtuna", după William Shakespeare o are pe Helen Mirren în rolul lui Prospero/Prospera şi a fost filmat în Hawaii. Dacă în textul original al piesei shakespeariene, Prospero este duce de Milan, în filmul lui Julie Taymor Helen Mirren devine ducesă, iar iubirea sa pentru fiica Miranda capătă alte nuanţe decât cele paterne.

Criticii de film au spus despre „Furtuna" că e un film feminist, fiindcă e făcut de o femeie regizor, cu o femeie într-un rol de bărbat.
Julie Taymor a punctat că „dacă ar fi fost un bărbat care făcea această alegere, era văzută ca pur şi simplu o cheie nouă a textului". „Cred că trebuie să vorbim despre regizori, nu despre femei regizori şi bărbaţi regizori", a mai spus Taymor.

Despre cum a convins-o pe Helen Mirren să joace rolul unui bărbat, regizoarea a povestit: „A fost destul de simplu: îmi doream foarte tare să lucrez cu Helen Mirren. Aşa că i-am propus şi a acceptat imediat!".

„Pentru că am ales ca Prospero să fie Prospera, un personaj feminin, am descoperit de-a lungul drumului diferenţe extraordinare. Nu intenţionat, ci pur şi simplu experimentând", mai spune Julie Taymor.

„O mamă e ca o tigroaică"

Valenţele textului shakespearian se schimbă odată ce Prospero devine femeie, explică Taymor într-un interviu pentru „Adevărul“.

„De exemplu, felul în care tatăl - Prospero, în textul original shakespearian - îşi protejează fiica e alimentat de testosteron, e foarte competitiv, dar când o femeie îşi protejează fiica o face pentru că ştie ce înseamnă să fii rănit. Aşa că iubirea mamei este foarte diferită în lexicul ăsta, în această versiune. Dintotdeauna am simţit că iubirea tatălui faţă de fiica sa, faţă în faţă cu un tânăr pretendent ţine de competiţie, în timp ce o mamă e ca o tigroaică faţă de puiul ei: îl chestionează pe acest pretendent tocmai pentru că ştie că fiica ei e vulnerabilă".

Despre femei şi societatea care le îngrădeşte

Julie Taymor a vorbit şi despre actualitatea lui Shakespeare, în anul 2011, făcând trimitere la ideea lipsei unei libertăţi sociale pentru femei.

„În varianta originală a lui Shakespeare, Prospero se reîntoarce la a fi duce, dar pentru Prospera această întoarcere înseamnă să-şi pună un corset. Şi e o scenă importantă pe care am adăugat-o: Ariel strange corsetul Prosperei. Când trage fire, Prospera îşi ţine respiraţia. Apoi expiră. Spune: „Deci..., deci..., deci...". Doar atât, de trei ori. De fapt, ea acceptă să se întoarcă înapoi la o societate în care femeile sunt îngrădite.

Asta e foarte interesant. Şi e făcut doar printr-o imagine, fără dialog... Din momentul în care Prospera îşi pune corsetul, rochia, gulerul, ea ştie că renunţă la propria libertate pentru a-şi proteja fiica".