Antrenorul Oltchimului, Radu Voina, voia să fie preot!

Antrenorul Oltchimului, Radu Voina, cânta în copilărie la biserica din satul natal. Născut în urmă cu 60 de ani în satul Şaeş, la şase kilometri de Sighişoara, dintr-un tată avocat şi o mamă educatoare, Radu Voina a fost crescut cu o educaţie aleasă.

Mezinul familiei are un frate şi o soră, Voina a rămas orfan de tată la doar trei ani şi jumătate, fiind crescut în cea mai mare partea a copilăriei de bunica la care a ţinut enorm. Starea de sănătate a bunicii s-a agravat în 1980, dar aceasta nu şi-a dat duhul decât la câteva ore după ce Radu Voina s-a întors să o viziteze după Olimpiada din Moscova.

„Ţinea foarte mult la bunica. Acum, de câte ori vine acasă, seara, înainte de culcare îmbracă de fiecare dată fosta cămaşă de noapte a bunicii", a mărturisit sora mai mare a tehnicianului, Ileana Voina, cea care lucrează la un centru de zi pentru copiii defavorizaţi.

Primii bani, din curăţatul liniilor ferate

Provenit dintr-o familie în care şi bunicul şi străbunicul au fost preoţi, Radu Voina îşi dorea mult să îmbrăţişeze această meserie, fiind foarte credincios. El nu lipsea de la biserică, acolo unde cânta la strană. Actualul antrenor al Oltchimului a fost obişnuit cu munca de mic, iar la şapte ani şi-a câştigat primii bănuţi din curăţatul liniilor ferate şi săpături arheologice, meserii pe care le practica în fiecare vară.

A debutat în liga naţională la 13 ani

În copilărie, Radu Voina era polisportiv şi practica la fel de bine handbalul, baschetul, fotbalul sau voleiul. Cea mai mare pedeapsă pe care o putea primi era să nu fie lăsat la sport, însă, datorită comportamentului exemplar, acesta nu le dădea niciun prilej părinţilor să-l certe. Chiar dacă era sub limita de vârstă, la doar 13 ani, Radu Voina a debutat în sportul pe semicerc, la Voinţa Sighişoara, în prima ligă de handbal masculin.

„Îmi aduc aminte că era recompensat cu câte o ciocolată pentru fiecare gol marcat. Încă de atunci evolua cu o ambiţie şi determinare ieşite din comun. Făcea diferenţa pe teren şi ieşea întotdeauna în evidenţă. Fiindcă nu avea posibilitatea să-şi cumpere încălţăminte în fiecare lună, Radu evolua cu o pereche de tenişi care era peticită periodic de bunica lui", povesteşte cel mai bun prieten al lui Radu Voina, Vasile Spătaru.

"Fiindcă nu avea posibilitatea să-şi cumpere încălţăminte în fiecare lună, Radu evolua cu o pereche de tenişi care era peticită periodic de bunica lui."
Vasile Spătaru
prieten cu Radu Voina

Cine este Radu Voina

Data naşterii: 29 iulie 1950

Antrenor emerit (1992)

A jucat la Voinţa Sighişoara, Universitatea Bucureşti (1969-1973) şi Steaua (1973-1981).

A antrenat pe Steaua (1981-1991), Strasbourg (Franţa / 1991-1995), Selestat (Franţa / 1995-2000) şi Oltchim (2009 - prezent).

A pregătit naţionala masculină (2001-2004).

Este şi antrenor al naţionalei feminine (din 2008).

Palmares ca jucător

A obţinut medalia olimpică de argint în 1976 (Montreal) şi pe cea de bronz în 1972 (Műnchen) şi 1980 (Moscova).

La Mondiale a cucerit medalia de aur în 1974 (RDG).

A câştigat Cupa Campionilor, cu Steaua în 1976/1977 şi a disputat semifinale în 1974/75.

A fost multiplu campion naţional cu Steaua.

Palmares ca antrenor

Cu Steaua a obţinut opt titluri de campion şi o Cupă a României.

A ajuns cu Steaua în semifinalele Cupei Campionilor Europeni (1984-1985 şi 1985-1986) şi a jucat o finală în 1989-1990.

A ajuns cu Oltchim în semifinalele Ligii Campionilor (2009).

E pasionat de vânătoare

După ce a absolvit primele 12 clase la Sighişoara, Radu Voina a plecat la Bucureşti pentru facultate, iar acolo a cunoscut-o pe actuala soţie, care practica baschetul. Aceasta a renunţat însă la cariera sportivă când a rămas însărcinată.

Viaţa de familie este foarte importantă pentru Radu, deoarece familia i-a oferit totdeauna echilibrul de care avea nevoie. Carmelita şi Radu Voina au împreună doi copii, o fată, Bianca, şi un băiat, Bogdan. Prima i-a dăruit antrenorului o nepoţică de trei ani, iar cel de-al doilea trăieşte o frumoasă poveste de dragoste cu Narcisa Lecuşanu, unul dintre interii Oltchimului.

Cel puţin de două ori pe an, sau atunci când timpul îi permite, Radu Voina vine acasă, la Sighişoara. Antrenorul Oltchimului este pasionat de vânătoare şi adoră să-şi petreacă timpul liber în natură. „De fiecare dată când vine, ne strângem mai mulţi prieteni şi mergem la vânătoare de mistreţi. Lui îi place mai mult atmosfera, nu omoară animalele. O singură dată a împuşcat un mistreţ. La sfârşitul zilei ne strângem în faţa unui foc şi povestim la un pahar. Însă, lui Radu nu-i place să vorbească despre handbal în astfel de momente.

El este un împătimit al tenisului de câmp şi chiar şi-a amenajat un astfel de teren în Sighişoara", a mai povestit Vasile Spătaru. Înaintea partidelor importante ale Naţionalei sau ale Oltchimului, Radu Voina are anumite ritualuri de la care nu se abate.

El îşi ţine întotdeauna propriul echipament într-o pungă roşie, de la „Billa", dar, la meciuri, Radu Voina alege aceeaşi vestimentaţie şi nu renunţă la tricoul, perechea de blugi sau adidaşii care i-au purtat noroc.

„Viborg n-are puncte slabe"

Radu Voina a vorbit ieri despre prima manşă a finalei Ligii Campionilor: „La Viborg nu găseşti puncte slabe. Lunde-Haraldsen este considerată cel mai bun portar, Lunde-Borgersen cel mai bun centru, Bojana este cea mai bună jucătoare din lume, Mikkelsen cea mai bună extremă stânga, iar Vărzaru este cunoscută ca fiind una dintre cele mai bune extreme dreapta. Viborg e câştigătoarea en-titre a Ligii Campionilor".