Stephen Hawking îşi împrumută vocea pentru noul album al trupei Pink Floyd

Vocea savantului Stephen Hawking va fi inclusă pe una dintre piesele albumului trupei Pink Floyd, primul disc al formaţiei din ultimii 20 de ani, programat să fie lansat pe data de 10 noiembrie. Aceasta este a doua colaborare dintre omul de ştiinţă şi formaţia britanică de rock.

Vocea sintetică a astrofizicianul britanic Stephen Hawking (72 de ani) se va regăsi pe una dintre piesele viitorului album al trupei Pink Floyd, Hawking va putea fi auzit pe melodia „Talkin’ Hawkin’“, de pe albumul „The Endless River“, programat să fie lansat pe data de 10 noiembrie. Piesa împrumută vocea omului de ştiinţă din discursul publicitar pe care l-a făcut în 1994 pentru „British Telecom“. Aceasta este a doua colaborare dintre savant şi formaţia britanică de rock, după ce vocea acestuia a mai putut să fie auzită pe albumul din 1994, „The Division Bell“, scrie „The Telegraph“.

Albumul va include şi piese neauzite până acum şi semnate de regretatul Richard Wright, clăparul trupei Pink Floyd. Pentru acest material, Wright a compus 12 din cele 18 piese ale albumului. Recent, chitaristul Dave Gilmore a declarată că „The Endless River“ va fi un tribut adus lui Wright, cel care a lucrat cu grupul şi care a murit în 2008, învins de lupta cu cancerul.

Pink Floyd a anunţat la începutul lunii iulie lansarea acestui nou album, pe care l-a descris în cuvintele următoare: „esenţial, un album de muzică instrumentală şi «ambientală», bazat pe sesiunile de înregistrări de la materialul discografic «Division Bell» în 1993/1994, cu David Gilmour, Nick Mason şi Richard Wright“, arată şi Mediafax.

Piesa „Keep Talking“ pe care se răgăseşte vocea lui Stephen Hawking, de pe albumul „The Division Bell“

Coperta noului disc prezintă un bărbat într-o barcă, fotografiat din spate, în timp ce vâsleşte pe „un râu de nori“, fiind opera unui artist digital egiptean în vârstă de 18 ani, Ahmed Emad Eldin. „The Endless River“ va include 18 titluri şi va fi disponibil inclusiv pe vinil. Albumul se încheie cu piesa „Louder Than Words“, un cântec ale cărui versuri sunt semnate de Polly Samson, soţia chitaristului trupei, David Gilmour.

Playlist-ul albumului „The Endless River“

„Things Left Unsaid“

„It’s What We Do“

„Ebb And Flow“

„Sum“

„Skins“

„Unsung“

„Anisina“

„The Lost Art of Conversation“

„On Noodle Street“

„Night Light“

„Allons-y (1)“

„Autumn’68“

„Allons-y (2)“

„Talkin’ Hawkin’ “

„Calling“

„Eyes To Pearls“

„Surfacing“

Înfiinţat în 1965, de Roger Waters, Nick Mason, Richard Wright şi Syd Barrett, cărora li s-a adăugat David Gilmour, în 1967, grupul Pink Floyd a lansat 14 albume de studio şi s-a destrămat în 1996. Trupa Pink Floyd a devenit celebră graţie unui rock progresiv şi psihedelic, în anii 1960 şi 1970, şi a lansat o serie de materiale discografice intrate în legendă, precum „Dark Side Of The Moon“ (1973), „Wish You Were Here“ (1975), „Animals“ (1977) şi „The Wall“ (1979). Numele formaţiei a fost inclus în „Rock and Roll Hall of Fame“ din Statele Unite ale Americii în 1996 şi în „Music Hall of Fame“ din Marea Britanie în 2005. Relaţiile dintre membrii fondatori ai grupului au devenit tensionate în ultimii ani, însă aceştia au acceptat să se reîntâlnească şi să cânte din nou împreună pentru concert uriaş susţinut în Hyde Park din Londra în 2005, intitulat „Live 8“. Trupa a vândut peste 250 de milioane de albume în lumea întreagă.

Stephen Hawking, care se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer şi a unui sintetizator vocal, a fost diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă (scleroză laterală amiotrofică) la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai avea de trăit cel mult doi sau trei ani. În prezent, Stephen Hawking este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă din lume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre şi pentru cartea sa „Scurtă istorie a timpului/A Brief History of Time“), devenită un bestseller internaţional. Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.