Afacerea Brexit. Cum ajută România la salvarea UE

Klaus Iohannis susţine, în mare parte, planul propus de Bruxelles care ar ajuta Marea Britanie să rămână în UE. Singura contradicţie vizează ajutoarele sociale pe care Londra nu mai vrea să le ofere migranţilor economici, mulţi dintre ei români.  Un răspuns afirmativ din partea tuturor liderilor comunitari i-ar oferi posibilitatea lui David Cameron să-i convingă pe britanici că locul Regatului Unit e în UE.

Preşedintele Klaus Iohannis şi Donald Tusk, preşedintele Consiliului European,  au discutat ieri, la Bucureşti, despre măsurile propuse de Bruxelles pentru a evita ieşirea Marii Britanii din UE. „Obiectivele propuse de preşedintele Tusk sunt convergente cu viziunea şi interesele României. UE are nevoie de Marea Britanie, iar Marea Britanie are nevoie de UE“, a spus Klaus Iohannis. Totuşi, există şi o mică divergenţă.

Una dintre cele mai mari concesii pe care Tusk a propus-o permite Londrei să anuleze pentru o perioadă de patru ani ajutoarele sociale pe care le oferă în acest moment muncitorilor străini. Această măsură vizează direct România, în condiţiile în care avem în jur de 100.000 de migranţi economici în Marea Britanie. Preşedintele Klaus Iohannis a insitat ca suspendarea sistemului de ajutor sociale să se aplice numai pentru viitorii migranţi economici, astfel încât muncitorii aflaţi deja în Regatul Unit să nu fie afectaţi în niciun fel. „Nu trebuie să fie puse în discuţie drepturile cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea priveşte accesul la prestaţiile sociale“, a spus şeful statului. „Vă asigur că propunerea cu care am venit este justă şi echilibrată! Mecanismul de salvgardare, cu privire la accesul la prestaţii sociale, nu este destinat să se aplice cetăţenilor UE care lucrează în acest moment în Marea Britanie“, a răspuns preşedintele Consiliului European.

Iohannis: ajutoarele sociale să nu fie tăiate retroactiv

Liderii UE au venit şi cu o soluţie compensatorie. „Cea de a doua propunere se referă la posibilitatea, oferită statelor membre, de indexare a alocaţiilor pentru copii, în situaţia în care copiii nu se află cu părinţii în statul în care aceştia lucrează“, a arătat preşedintele Iohannis, în condiţiile în care românii din Marea Britanie au primit, în ultimii 5 ani, alocaţii în valoare de 1,3 milioane de lire (1,76 milioane euro), pentru copiii aflaţi în întreţinere.

„Am arătat că este important ca aplicarea celor două mecanisme să nu se facă retroactiv, astfel încât să nu fie afectaţi cetăţenii care lucrează deja pe piaţa muncii din respectivul stat membru gazdă. Astfel, aceste mecanisme ar urma să se aplice numai celor nou intraţi pe piaţa muncii, după intrarea în vigoare a acestor măsuri“, a arătat Klaus Iohannis.

Ar fi trebuit Iohannis să pună mai multe condiţii? Răspunde europarlamentarul Siegfried Mureşan, purtător de cuvânt al PPE: „Preşedintele Consiliului European trebuia să ofere garanţii României că Uniunea Europeană nu va susţine proiectul energetic Nord Stream 2 deoarece ţările UE au nevoie de resurse alternative de energie pentru a scădea dependenţa energetică de Federaţia Rusă, în timp ce Nord Stream 2 nu face decât să crească şi mai mult această dependenţă“.

Comparativ, Polonia, care cere continuu o poziţie mai hotărâtă a UE faţă de Rusia, a anunţat la sfârşitul anului trecut că va susţine solicitările britanice privind limitarea drepturilor migranţilor dacă Londra va milita pentru o prezenţă sporită a NATO în centrul Europei. Iar Varşovia a obtinut din partea Londrei sprijin militar puternic: Marea Britanie va avea 1.000 de militari permanent staţionati în Polonia pentru exerciţii NATO începand de anul viitor.

Coaliţia Est-ului

În paralel cu întâlnirea de la Bucureşti, liderii ţărilor din grupul Vişegrad - Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria – s-au întâlnit la Praga pentru o poziţie comuna privind „afacerea Brexit“. Potrivit unor surse citate de publicaţia britanică The Guardian, statele est-europene vor garanţii că nu li se va permite şi altor ţări UE să limiteze drepturile imigranţilor est-europeni, după modelul Marii Britanii.

Citeşte şi:

Parlamentul a aprobat participarea, cu 50 de militari, la coaliţia internaţională împotriva organizaţiei teroriste Statul Islamic Parlamentul a aprobat, luni, cu 221 de voturi „pentru“ şi o abţinere, solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la aprobarea participării Armatei României, în anul 2016, exclusiv pe teritoriul Irakului, la activităţi de instruire a forţelor de securitate irakiene în cadrul Coaliţiei Internaţionale împotriva organizaţuiei teroriste Statul Islamic (Daesh).

Ce a vrut să obţină David Cameron de la România Premierul britanic David Cameron le-a cerut premierului Cioloş şi preşedintelui Iohannis să-l susţină pentru a reforma câteva politici la nivelul UE, printre care migraţia economică, un capitol la care România s-a aflat în dispută directă cu Regatul Unit anul trecut