Iohannis şi Tusk au discutat despre Brexit la Bucureşti: Marea Britanie are nevoie de UE şi UE de Marea Britanie
0
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, discutat, luni, la Bucureşti unde se cu preşedintele Klaus Iohannis, despre planul formulat recent de Bruxelles şi propus Marii Britanii pentru evitarea unui Brexit. Concluzia întrevederii a fost simplă: Marea Britanie are nevoie de UE şi UE de acest stat fondator.
UPDATE Preşedintele României, Klaus Iohannis: „Bună seara! Sunt bucuros să îl avem oaspete astăzi, la Bucureşti, pe domnul Donald Tusk, Preşedintele Consiliului European.În cadrul întâlnirii de astăzi am discutat două subiecte de mare importanţă care se află pe agenda viitoarei reuniuni a Consiliului European din 18 şi 19 februarie, la sfârşitul acestei săptămâni, şi anume, renegocierea relaţiei dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană şi, evident, am discutat şi pe fenomenul de migraţie.Am dezbătut, în primul rând, propunerile făcute de Preşedintele Tusk, în 2 februarie, cu privire la renegocierea relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană. Aceste propuneri au fost negociate intens în ultimele zile la Bruxelles, de către toate statele membre ale Uniunii, precum şi în diferite formate, în special bilaterale.
România, după cum ştiţi, s-a angajat de la început cu bună credinţă în aceste negocieri. Am exprimat constant o deschidere pentru identificarea de soluţii pertinente, pentru că noi considerăm că este foarte important ca Marea Britanie să rămână în interiorul Uniunii Europene. Uniunea Europeană are nevoie de Marea Britanie şi Marea Britanie are nevoie de Uniunea Europeană, aceasta este poziţia noastră pe care am exprimat-o cu toate ocaziile
.
De o manieră generală, obiectivele de reformă a Uniunii Europene conţinute în pachetul propus de Preşedintele Tusk sunt convergente cu viziunea şi interesele României.Considerăm, însă, important ca soluţiile care urmează să fie agreate să se bazeze pe valori fundamentale şi pe principiile europene. Acest lucru este în interesul proiectului european în ansamblul său.
După cum se ştie, pachetul propus de Preşedintele Tusk conţine patru domenii - guvernanţă economică, competitivitate, suveranitate, precum şi libertatea de mişcare şi beneficiile sociale.
În ceea ce priveşte formulele de compromis identificate pentru primele trei domenii, am arătat că suntem dispuşi să susţinem propunerile prezentate. Vom căuta, de asemenea, să manifestăm flexibilitate pentru eventuale detalieri necesare pentru acomodarea diverselor poziţii care s-ar putea să apară în cadrul discuţiilor de joi şi vineri.
Referitor la cea de-a patra secţiune a pachetului - libertatea de mişcare şi beneficiile sociale - vom susţine în continuare importanţa respectării principiilor fundamentale privind libera circulaţie a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora. Nu trebuie să fie puse în discuţie drepturile cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea priveşte accesul la prestaţiile sociale. Pachetul propune crearea unui mecanism de salvgardare care ar permite limitarea pentru scurt timp a accesului la anumite tipuri de prestaţii sociale, specifice Marii Britanii, pentru lucrătorii - cetăţeni ai Uniunii care doresc să intre acolo pe piaţa muncii. Am subliniat că pentru România este important, în primul rând, ca mecanismul de salvgardare să fie nediscriminatoriu, să aibă un caracter excepţional şi cât mai limitat în timp. Aplicarea acestuia trebuie să se facă pe baza unor justificări pertinente.Totodată, am susţinut că trebuie evitată aplicarea arbitrară a acestor măsuri şi asupra altor categorii de beneficii şi să se ia în calcul numai prestaţiile necontributive.
Cea de a doua propunere se referă la posibilitatea, oferită statelor membre, de indexare a alocaţiilor pentru copii, în situaţia în care copiii nu se află cu părinţii în statul în care aceştia lucrează.Vom urmări să eliminăm orice risc de discriminare pentru cetăţenii români. De asemenea, vom urmări ca posibila indexare să nu se poată extinde către alte prestaţii sociale.
Am arătat că este important ca aplicarea celor două mecanisme să nu se facă retroactiv, astfel încât să nu fie afectaţi cetăţenii care lucrează deja pe piaţa muncii din respectivul stat membru gazdă. Astfel, aceste mecanisme ar urma să se aplice numai celor nou intraţi pe piaţa muncii, după intrarea în vigoare a acestor măsuri.
Suntem interesaţi ca tot acest exerciţiu să contribuie la îmbunătăţirea funcţionării Uniunii. Întregul pachet pe care sperăm că îl vom adoptata la sfârşitul acestei săptămâni, la Bruxelles, intra în vigoare numai după ce Marea Britanie confirmă oficial, pe baza rezultatului viitorului referendum, dorinţa de a-şi păstra statutul de membru al Uniunii Europene.
Am avut, de asemenea, şi un schimb de opinii pe marginea situaţiei generate de fluxurile migratorii din Uniunea Europeană. Aceasta continuă să fie o provocare majoră pentru Uniune şi, cel mai probabil, va continua să fie pentru mult timp de acum înainte.Am subliniat, în acest context, că România doreşte să contribuie în mod constructiv la găsirea de soluţii pentru această criză. Ne menţinem poziţia potrivit căreia trebuie abordate cauzele profunde şi nu doar combătute efectele.
Accentul trebuie pus pe implementarea deciziilor deja luate la nivel european pentru combaterea migraţiei ilegale, pe protejarea eficientă a graniţelor externe ale Uniunii Europene dar şi pe cooperarea cu statele de origine şi de tranzit. În acest context, este necesară implementarea cât mai rapidă a Planului de acţiune Uniunea Europeană - Turcia.De asemenea, am subliniat că o politică eficientă de returnare a persoanelor care nu sunt îndreptăţite să beneficieze de azil trebuie să reprezinte o componentă esenţială a procesului de gestionare a fenomenului migratoriu.
Pe de altă parte, am exprimat speranţa că statele membre vor depune toate eforturile necesare pentru păstrarea Spaţiului Schengen, una dintre cele mai importante realizări ale integrării europene. În ciuda contextului actual, care a determinat anumite state membre să reintroducă controalele la graniţele interne Schengen, sperăm că acestea vor fi temporare şi excepţionale, astfel încât să nu fie afectată libertatea de mişcare în interiorul Uniunii Europene. Vă mulţumesc! Domnule Preşedinte, aveţi cuvântul!”
Preşedintele Consiliului European, domnul Donald Tusk: „Vă mulţumesc foarte mult, domnule Preşedinte! Bună seara! Mai întâi doresc să vă mulţumesc, domnule Preşedinte Iohannis, pentru ospitalitate şi pentru că m-aţi primit în atât de scurt timp aici, la Bucureşti!
Întâlnirea noastră de astăzi face parte din runda finală de consultări înainte de Consiliul European. Va fi un Summit crucial, cu cele mai mari două provocări la adresa viitorului Uniunii Europene de pe agendă, statutul de membru al Regatului Unit în Uniunea Europeană şi criza migraţiei. Nu ne putem permite să eşuăm pe niciunul din aceste subiecte.
Voi începe cu Marea Britanie. Negocierile acestea sunt dificile, dar extrem de importante. În joc se află statutul de membru al Marii Britanii în Uniunea Europeană, o chestiune asupra căreia numai poporul britanic va putea şi va decide. În joc este şi viitorul Uniunii Europene, unde va trebui să decidem cu toţii, şi unde nu putem şi nu vom face compromisuri asupra libertăţilor şi valorilor fundamentale. În acest spirit, am elaborat propunerea mea pentru un nou acord pentru Marea Britanie în Uniunea Europeană. Există o serie de chestiuni politice rămase nerezolvate, pe care va trebui să ne punem de acord. Acestea includ chestiunile referitoare la schimbarea tratatului, un aşa-numit mecanism de tip „frână de urgenţă” pentru ţările care nu sunt în zona euro, mecanismul de salvgardare, accesul la beneficii sociale şi, de asemenea, noţiunea unei Uniuni mai integrate.
În România, ca şi în alte ţări UE, chestiunea beneficiilor sociale continuă să fie una dintre cele mai importante. Vă asigur că propunerea cu care am venit este justă şi echilibrată! Mecanismul de salvgardare, cu privire la accesul la prestaţii sociale nu este destinat să se aplice cetăţenilor UE care lucrează în acest moment în Marea Britanie. Această propunere protejează libertatea de mişcare şi ajută, în acelaşi timp, Marea Britanie să îşi rezolve îngrijorările pe care le are cu privire la accesul la beneficii sociale.
După discuţiile mele de astăzi cu Preşedintele Iohannis, cu Premierul Cameron şi cu Preşedintele Hollande, şi înaintea întâlnirilor mele cu Premierul Tsipras, cu Premierul Sobotka şi cu doamna Cancelar Merkel de mâine, am un singur comentariu. Acesta este un moment critic. Este timpul să începem să ascultăm argumentele celorlalţi mai mult decât le ascultăm pe ale noastre! E natural ca în negocieri, poziţiile să devină mai ferme pe măsură ce ne apropiem de momentul deciziei, dar riscul de rupere este real, deoarece acest proces este cu adevărat foarte fragil. Trebuie să îl abordăm cu atenţie. Ceea ce s-a rupt, nu poate fi reparat.
Mă voi referi pe scurt la migraţie, aspect pe care l-am discutat azi cu Preşedintele Iohannis. Criza migraţiei, cu care ne confruntăm acum, ne testează uniunea până la limită. În această săptămână, îmi doresc ca liderii să se angajeze într-o discuţie sinceră cu privire la locul unde ne aflăm pe toate elementele de strategie. Cel mai important este protecţia frontierelor noastre externe, pentru a controla afluxul de migranţi. Similar, trebuie să accelerăm revenirea migranţilor din motive economice. Trebuie să creştem asistenţa umanitară la adresa ţărilor vecine Siriei, trebuie să ne asigurăm că acordul nostru cu Turcia funcţionează şi duce la o scădere semnificativă a numărului de sosiri, ceva ce încă aşteptăm să se întâmple. Trebuie să ne ocupăm urgent de situaţia umanitară a migranţilor din Grecia şi a celor de pe ruta Balcanilor de Vest. Prin urmare, mă tem că avem foarte mult de lucru.
Împreună, ca o uniune, va trebui să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a depăşi toate provocările. Vă mulţumesc pentru abordarea dumneavoastră constructivă, care ar trebui să ne permită să mergem mai departe împreună.
Vă mulţumesc!”
Preşedintele Tusk s-a angajat pe ultima sută de metri să poarte discuţii cu lideri ai unor state membre, urmând să se afle până joi, când începe summitul de două zile, în mai multe capitale europene, inclusiv la Bucureşti, unde are o întâlnire cu preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului va reprezenta România la summitul de la Bruxelles, după ce, înainte de începere, joi, va participa la reuniunea popularilor europeni, la Bruxelles.
Negocierile pe aşa-numitele propuneri de reformare a Uniunii Europene ale Londrei se desfăşoară până în ultima clipă înainte ca liderii europeni să ia o decizie.
Compromisul vizează acceptarea de către liderii europeni a propunerii ca europenii din alte state membre să nu primească ajutoare sociale timp de 4 ani de la sosire.
Crearea unui aşa-numit Mecanism al cartonaşului roşu, prin care parlamentele naţionale să poata bloca o iniţiativă legislativă a Comisiei Europene, precum şi acordarea dreptului statelor care nu folosesc moneda comună să exprime opinii privind deciziile zonei euro, dar fără să le poată bloca.Acestei propuneri privind zona euro i se opun state importante, precum Franţa sau Germania.
Cea privind ajutoarele sociale a nemulţumit unele capitale ale unor state din Est din Grupul de la Vişegrad. În paralel cu Întâlnirea de la Bucureşti, liderii ţărilor din grupul Vişegrad - Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria - se întâlnesc luni la Praga pentru o poziţie comuna privind "Brexit".
Potrivit unor surse citate de publicaţia britanică, „The Guardian“, statele est-europene vor garanţii că nu li se va permite şi altor state comunutare să limiteze drepturile imigranţilor est-europeni, după modelul Marii Britanii.
Premierul britanic David Cameron a anunţat că referendumul pe tema privind rămânerii sau nu a ţarii sale în Uniunea Europeană ar putea fi convocat chiar în luna iunie.
Dacă propunerile sale vor fi acceptate la summitul de săptămâna viitoare, Cameron promite să pledeze în faţa electoratului pentru rămânerea ţării sale în spaţiul comunitar.
Un optimism prudent domină la Bruxelles, după ce Donald Tusk a prezentat pe 2 februarie un acord preliminar care să răspundă revendicărilor britanice şi să evite un "Brexit" - ieşirea Marii Britanii din UE.
Tusk a catalogat însă drept "foarte fragil" procesul în curs, iar ca atare efectuează acest turneu la Paris şi Bucureşti luni, iar apoi la Atena, Praga şi Berlin marţi, "cu scopul de a obţine o susţinere politică largă" faţă de propunerea sa finală.
Unele "clarificări tehnice şi juridice" au fost aduse de către negociatorii europeni, însă unele "probleme politice rămân în suspans", a declarat o sursă europeană pentru AFP.
Ministrul britanic de Externe Philip Hammond a confirmat duminică faptul că negocierile continuă până în ultimul moment, deoarece anumite decizii "pot să fie luate doar de şefii de stat şi de guverne aşezaţi împreună într-o sală".
"Partenerii noştri europeni înţeleg că avem nevoie de un acord solid", a declarat Hammond, adăugând că mai sunt de făcut "progrese" şi că "nu există încă un acord". "Diavolul este în detalii", este de părere un diplomat european.
Franţa exclude în mod ferm o modificare a tratatelor europene pentru a face loc exigenţelor britanice, dar şi un amestec în zona euro - din care britanicii nu fac parte - cu scopul protejării intereselor City de la Londra, cea mai importantă piaţă financiară din Europa.
François Hollande a avertizat deja că nu va fi "acceptabil să vedem o topire a angajamentelor europene".
Un alt măr al discordiei este solicitarea liderului conservator britanic de limitare a prestaţiilor sociale către cetăţenii altor state membre UE. O măsură care-l vizează în primul pe rând pe "instalatorul polonez" - exponentul muncitorilor din Europa Centrală şi de Est angajaţi în Marea Britanie.
Tusk propune, de asemenea, un "mecanism de salvare" - adică un fel de "semnal de alarmă" - care autorizează Londra să restrângă pe o perioadă de până la patru ani ajutoarele sociale către migranţii dinăuntrul Uniunii.
Altă concesie a lui Tusk, în ceea ce suvernaitatea, constă într-un "sistem al cartonaşului roşu", care ar permite - cu decizia a peste jumătate (55%) din parlamentele naţionale din cadrul UE - oprirea unor proiecte legislative ale Comisiei Europene.
În afara unui eventual acord la Bruxelles, totul va depinde de campania dinaintea referendumului britanic, în contextul unei ascensiuni a populismului în Europa. Potrivit sondajelor, britanicii rămân în continuare foarte împărţiţi în acest sens.
David Cameron "a lansat un proces care-l depăşeşte", afirmă o sursă diplomatică europeană, în opinia căreia "soluţie sau nu, adevărata problemă (a referendumului britanic) va fi contra Europei".
Cioloş discută luni cu Juncker despre migraţie, Schengen şi MCV
Premierul Dacian Cioloş se află luni într-o vizită la Bruxelles, având programate mai multe întâlniri cu oficiali UE, cea mai importantă fiind cea cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu care va discuta despre migraţie, aderarea la Schengen şi raportul MCV.
Vizita primului-ministru va debuta cu o întrevedere cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, care va fi urmată de un dejun de lucru cu preşedintele PPE, Joseph Daul, notează mediafax.
La ora 17, Dacian Cioloş se va întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cei doi oficiali având programate declaraţii de presă comune. Ulterior primul-ministru va avea o întrevedere cu comisarul european responsabil cu politica de vecinătate şi negocierile privind extinderea, Johannes Hahn, apoi cu vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu bugetul şi resursele umane, Kristalina Georgieva.
Seara, la reprezenţa permanentă a României, şeful Executivului se va întâlni cu funcţionari români care ocupă funcţii de conducere în instituţii europene.
Cioloş va discuta cu oficialii europeni priorităţile actualului guvern, viziunea de dezvoltare economică, programul de reformă administrativă, modul în care România îşi propune să se implice în dezbaterile actuale europene, dar şi priorităţile de ţară din perspectiva semestrului european.
"Discuţiile vor viza, de asemenea, fenomenul migraţiei, Uniunea Energiei şi securitatea energetică, progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare evidenţiate în cel mai recent raport al Comisiei Europene, precum şi perspectivele ţării noastre de aderare la Spaţiul Schengen", potrivit Guvernului.
Din delegaţie fac parte ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, şi şeful Cancelariei primului-ministru, Dragoş Tudorache.
Marţi Cioloş va discuta cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, cu liderii grupurilor PPE şi S&D, apoi cu trei vicepreşedinţi ai Comisiei Europene.
Se încarcă comentariile...
