Ce a vrut să obţină David Cameron de la România
0Premierul britanic David Cameron le-a cerut premierului Cioloş şi preşedintelui Iohannis să-l susţină pentru a reforma câteva politici la nivelul UE, printre care migraţia economică, un capitol la care România s-a aflat în dispută directă cu Regatul Unit anul trecut
Cele două întrevederi ale lui Cameron, primul şef de Guvern din Albion care a vizitat România în ultimii 16 ani, cu premierul Dacian Cioloş şi preşedintele Klaus Iohannis au atins mai multe aspecte: cooperarea în domeniile apărării prin întărirea dintre cele două state şi al sprijinirii parteneriatului în cadrul NATO, al migraţiei sau al reformării Uniunii Europene (UE). De departe, subiectul cel mai sensibil a fost cel al reformării UE şi al rediscutării principiului liberei circulaţii când vine vorba de posibilitatea ca imigranţii să beneficieze de sistemul asistenţă socială britanic, un sistem foarte atractiv din punct de vedere financiar.
Iohannis: Locul Marii Britanii e clar în UE
„Vreau ca Marea Britanie să rămână într-o Uniune reformată. Recunosc că în anumite domenii este mai dificilă reformarea. Sprijin principiul liberei circulaţii. Românii, ca şi alţi europeni, aduc o contribuţie serioasă în multe domenii, dar nu am crezut că această libertate de mişcare va aduce atâţia oamenii şi trebuie să rezolvăm această presiune pe serviciile publice. Migraţia netă în Marea Britanie ajunge anual la 300.000 de oameni şi nu e sustenabil. Sper să găsim soluţii pentru acest fapt“, a spus Cameron, după întrevederea cu Iohannis, despre tema sensibilă a migranţilor economici, subiect dezbătut intens în Albion. Anul trecut, ziarele de la Londra au dus o întreagă campanie de presă în care se anunţa invazia românilor şi a bulgarilor. Până la urmă, marea invazie a însemnat un singur om în prima zi în care românii avea acces liber la piaţa britanică.
Un răspuns pe această temă a venit şi din partea preşedintelui României. „Trebuie subliniat faptul că cea mai mare parte a cetăţenilor români sunt foarte bine integraţi şi contribuie prin taxe şi impozitele pe care le plătesc la economia Marii Britanii“, a spus liderul de la Palatul Cotroceni, care, voalat, a punctat părerea diferită a României în tema liberei circulaţii.
Pe de altă parte, Iohannis s-a pronunţat clar pentru susţinerea ideii că Marea Britanie trebuie să rămână în UE. „Am arătat că, în opinia noastră, locul Marii Britanii e clar în UE. UE e mai puternică cu Marea Britanie în interiorul ei, iar Marea Britanie e mai puternică în UE“, a adăugat şeful statului. Subiectul delicat a discuţiilor cu David Cameron, cel al liberei circulaţii, a fost menţionat şi de Cioloş. „Am fost de acord cu lucrurile ridicate de premierul britanic, exceptând chestiunea drepturilor muncitorilor. Aici încercăm să găsim o soluţie pentru a nu încălca legile europene“, a subliniat Cioloş.
Premierul britanic, în căutare de aliaţi
În perspectiva referendumului din 2017, la care britanicii vor fi chemaţi să decidă dacă mai vor să rămână în UE, premierul David Cameron caută aliaţi în rândul statelor membre care să susţină reformarea UE. Obiectivele urmărite de Cameron vizează în special transferul către guvernele naţionale a multor atribuţii ce revin în prezent instituţiilor europene. Printre solicitările sale se numără obţinerea unui drept de veto asupra deciziilor comunitare de natură să afecteze interesele naţionale britanice, cum ar fi cele care implică o aprofundare a integrării europene şi diminuarea fluxului imigranţilor est-europeni în Marea Britanie, mai ales prin adoptarea unor măsuri care să restricţioneze accesul acestora din urmă la sistemul britanic de asistenţă socială.
În ansamblu, Marea Britanie doreşte o consolidare a statelor naţionale şi repatrierea unor atribuţii ce au fost transferate dinspre acestea către Comisia Europeană, astfel că solicitările Londrei au implicaţii pentru întregul bloc comunitar. „Vrem un nou aranjament prin care grupuri de parlamente naţionale să se poată uni şi respinge legi europene care nu sunt în interesul lor naţional“, a declarat Cameron în discursul în care şi-a prezentat planurile privind reforma blocului comunitar. El a apreciat totodată că uneori soluţia în faţa problemelor UE nu este „mai multă Europă“, cum susţin adepţii aprofundării integrării europene, cu Franţa şi Germania în frunte, ci„mai puţină Europă“.
Premierul britanic a avut în ultimele luni mai multe vizite în statele comunitare. Luna trecută a fost în Ungaria, iar zilele trecute în Bulgaria. Autorităţile de la Budapesta au declarat că Ungaria sprijină propunerile Marii Britanii pentru reformarea Uniunii Europene în sensul sporirii suveranităţii statelor membre şi a rolului parlamentelor naţionale, nu însă şi pe cele care ar putea restrânge drepturile cetăţenilor ungari veniţi în această ţară.
Referindu-se la intenţia premierului David Cameron de a limita accesul imigranţilor comunitari la sistemul britanic de asistenţă socială, Szabolcs Takacs a menţionat că cetăţenii ungari veniţi să muncească în Marea Britanie nu trebuie consideraţi imigranţi. El a insistat că drepturile cetăţenilor ungari, ca cetăţeni europeni, nu trebuie să fie afectate de procesul de reformă a blocului comunitar cerut de Marea Britanie, iar această ţară nu trebuie să ia măsuri de natură să-i discrimineze.
Şi preşedintele Consiliului European i-a trimis o scrisoare deschisă, la începutul acestei săptămâni, premierului britanic prin care îi transmite că nu există „niciun consens” între statele membre cu privire la interzicerea accesului imigranţilor din UE aflaţi în Marea Britanie la ajutoarele sociale, aceasta fiind una dintre principalele condiţii puse de premierul britanic pentru menţinerea ţării sale în Uniunea Europeană.
Se încarcă comentariile...
