Guvernul negociază cu FMI scumpirea gazelor naturale. Cu cât ar putea creşte facturile
0Executivul discută în aceste zile cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Comisiei Europene aplicarea unei noi etape din calendarul de liberalizare a gazelor naturale pentru populaţie, ceea ce va presupune o scumpire cu 13% a gazelor din producţia internă şi o creştere a facturilor cu 5-8%.
Gazele de producţie internă urmează să se scumpească din nou pentru populaţie din cauza calendarului de liberalizare, iar preţul acestora ar putea urca de la 53 de lei/MWh la 60 de lei/MWh de la 1 iulie, au declarat pentru „Adevărul“ surse apropiate negocierilor cu Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Majorarea preţului la gaze ar fi astfel de 13%, în condiţiile în care, la precedenta vizită a delegaţiei FMI din luna februarie, Guvernul nu a fost de acord cu o astfel de creştere.
Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a declarat ieri, pentru „Adevărul“, că deocamdată nu există date certe privind scumpirea gazelor pentru populaţie, purtându-se încă discuţii în acest sens.
Totuşi, la finele lunii aprilie, Havrileţ spunea că factura finală a consumatorilor casnici va creşte de la 1 iulie cu 5-8% din cauza aplicării unei noi etape din calendarul de liberalizare a gazelor.
„Va fi o creştere, dar nu foarte importantă, de 5-8%. Creşterea va fi doar pentru populaţie deoarece de la 1 ianuarie nu mai avem piaţă reglementată pentru consumatorii industriali“, anunţa atunci şeful ANRE.
Preţul gazelor a scăzut cu 9% de la 1 aprilie pentru clienţii GdF SUEZ, care alimentează sudul ţării, şi a crescut cu 1,5% pentru clienţii alimentaţi de către E.ON, care distribuie gaze în partea de nord.
Liberalizarea gazelor înseamnă scumpirea celor de producţie internă până la nivelul actual al pieţei, situate la 85-90 de lei pe MWh.
Ponta a respins în februarie creşterea facturilor
Liberalizarea gazelor a fost unul dintre motivele pentru care Executivul nu a convenit o scrisoare de intenţie cu FMI în februarie, premierul Victor Ponta argumentând că majorarea tarifelor este nesustenabilă şi că va duce la noi datorii.
„Liberalizarea înseamnă creşterea preţului la gaze, ca să vorbim pe înţelesul tuturor. Consumatorii industriali sunt deja de la 1 ianuarie în piaţa liberă, au mai rămas consumatorii casnici, adică gospodăriile şi CET-urile (care produc apă caldă şi energie termică în marile oraşe – n.r.). FMI cerea o creştere de la 53 la 62 de lei/MWh, pe care noi o considerăm nesustenabilă. Trebuie ca populaţia şi CET-urile să poată să plătească“, declara Ponta, la 9 februarie.
Tot atunci, premierul promitea că până în aprilie autorităţile vor veni cu o propunere de calendar sustenabil. Însă luna aprilie a trecut, iar calendarul nu a fost prezentat.
Unde e amânarea?
Guvernul a anunţat anul trecut că are deja acordul Comisiei Europene pentru amânarea liberalizării din 2018 până în 2021. Între timp, în luna februrie, FMI şi Comisia Europeană au cerut din nou scumpirea gazelor. Preţul-ţintă din calendar, de 119 lei/MWh, trebuie şi el reeevaluat, deoarece gazele se tranzacţionează pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) şi OPCOM la preţuri situate în jurul a 85 de lei/MWh.
România este acum aproape independentă energetic din prisma gazelor naturale, în acest moment nemaifiind necesare importuri din Rusia. Producţia internă de gaze a ţării noastre este realizată, în proporţii aproape egale, de către Romgaz şi Petrom.