Comedia erorilor: Preţul gazelor, de la „avem acceptul Comisiei Europene pentru amânarea liberalizării“, la impunerea unei megascumpiri de 17%

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preţul gazelor de producţie internă a ajuns, în mod surprinzător, unul dintre motivele pentru care Guvernul a suspendat acordul cu FMI şi CE, care au cerut scumpirea cu 17% a acestora, după ce anul trecut acelaşi Executiv se lăuda că a primit acceptul Bruxelles-ului pentru amânarea calendarului de liberalizare din 2018 până în 2021. „Adevărul“ vă arată filmul evenimentelor.

Premierul Victor Ponta a declarat în data de 9 februarie că Guvernul nu a convenit o scrisoare de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), unul dintre motive fiind liberalizarea preţului gazelor pentru populaţie, iar celălalt fiind soarta companiilor producătoare de electricitate pe bază de cărbune.

Mai exact, FMI cerea continuarea calendarului de liberalizare a gazelor, ceea ce înseamnă scumpirea gazelor pentru populaţie şi centralele electro-termice (CET), care asigură încălzirea în marile oraşe. Delegaţia organismelor internaţionale cerea majorarea preţului de la 53 la 62 de lei pe MWh din luna aprilie, ceea ce ar fi însemnat o scumpire de 17%. Or, Executivul a argumentat că acest lucru va duce la creşterea datoriilor, ceea ce nu este sustenabil.

Pe de altă parte, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale în domeniul Energiei (ANRE) spune că o continuare a liberalizării preţului la gaze pentru populaţie ar duce la scumpiri cu 7% anul acesta şi cu câte 5% în următorii doi ani, astfel încât, în 2018, să se ajungă la 85 de lei pe MWh.

„Avem de făcut un salt de la 53,3 de lei MWh la aproximativ 85 de lei (MWh — n. r.), estimarea noastră. Este vorba de un ecart de 30 de lei pe care să îl împărţim pe o perioadă de trei ani, ceea ce ar duce în preţurile finale la influenţe de ordinul a 7% în 2015 şi câte 5% în 2016 şi 2017, iar în 2018 să încheiem liberalizarea, dacă preţurile rămân constante, la 85 — 90 de lei MWh sau să mergem până în 2021“, a spus Niculae Havrileţ.

Preţul gazelor. „Uite liberalizarea, nu e liberalizarea“

2011: Guvernul Boc promite FMI şi CE liberalizarea gazelor, atât pentru firme, cât şi pentru populaţie.

2012: Guvernul stabileşte calendarul de liberalizare, prin scumpiri administrate trimestrial, astfel încât preţul să ajungă la un anumit nivel. Pentru firme, calendarul s-a terminat la 31 decembrie 2014, companiile fiind deja trimise în piaţa liberă, la negocieri cu furnizorii, în vreme ce populaţia beneficiază de un calendar mai relaxat până în 2018.

August 2014: Departamentul pentru Energie, condus atunci de către tehnocratul Răzvan Nicolescu, constată că preţul final impus populaţiei, de 119 lei/MWh, este mult peste preţul cu care gazele se tranzacţionează pe bursă, situat în jurul a 85 de lei pe MWh. Ca atare, face demersurile la Bruxelles pentru amânarea calendarului, în condiţiile în care, în ritmul impus de acesta, populaţia ar fi ajuns la preţul de 85 de lei mult mai rapid decât se estima, respectiv sfârşitul anului 2016.

4 Septembrie 2014: Nicolescu afirmă că a primit acceptul comisarului european pentru Energie, care în acel moment era Gunther Oettinger, pentru amânarea calendarului. Discuţia ar fi avut loc la inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni.

9 Septembrie 2014: Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, acuză o serie de companii din domeniul gazelor că fac lobby la Bruxelles pentru scumpirea gazelor destinate populaţiei.

22 Septembrie: Autorităţile amână liberalizarea gazelor în sensul extinderii perioadei până la 30 iunie 2021.

Preţul gazelor. Scandalul apei calde

24 Noiembrie: Se declanşează scandalul apei calde. ANRE cere amânarea liberalizării gazelor pentru CET-uri. Acestea nu au fost cuprinse pe lista consumatorilor casnici deoarece sunt companii, dar acest lucru ar fi însemnat creşterea preţurilor la apă caldă şi căldură pentru cei rămaşi în sistemul centralizat faţă de cei cu centrale pe gaze naturale. Astfel, ar fi avut loc o discriminare. Departamentul pentru Energie afirmă, însă, că este nevoie de acordul Bruxelles-ului.

Concomitent, Iulian Iancu – preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor – cere amânarea liberalizării şi pentru cele 170.000 de mici firme pentru care liberalizarea trebuia terminată în decembrie 2014.

26 Noiembrie: Nicolescu afirmă că a primit acceptul Comisiei Europene pentru introducerea CET-urilor în lista consumatorilor casnici, care beneficiază de un calendar de liberalizare până în 2021.

27 Noiembrie: Nicolescu anunţă că a solicitat CE aprobarea ca România să includă şcolile, grădiniţele sau azilele de bătrâni în categoria consumatorilor casnici de gaze, care beneficiază de o prelungirea a perioadei de liberalizare a pieţei.

3 Decembrie: Departamentul pentru Energie precizează că preţul gazelor naturale produse în România şi consumate de populaţie nu va creşte până la 1 iulie 2015, iar Guvernul şi ANRE vor elabora un nou grafic de dereglementare a pieţei de gaze, pentru perioada 1 iulie 2015-1 iulie 2021.

4 Decembrie: Iulian Iancu îl acuză pe Nicolescu de faptul că a minţit când a spus că are acceptul Comisiei Europene pentru prelungirea perioadei de liberalizare a gazelor pentru populaţie. 

În presă apare o scrisoare în care noii comisarii europeni pentru Afaceri economice şi pentru Combaterea schimbărilor climatice şi energie îşi exprimă „surprinderea“ pentru faptul că România a prelungit „unilateral“ calendarul de liberalizare.

Este vorba de noii titulari ai portofoliilor, după ce vechea Comisiei, condusă de Jose Manuel Barroso şi-a încetat mandatul, deci inclusiv Oettinger, şi îşi începe mandatul Comisia condusă de Jean Claude Juncker.

În contrapartidă, în aceeaşi zi, Nicolescu prezintă o scrisoare din 4 septembrie în care are acceptul lui Oettinger şi anunţă că îl dă în judecată pe Iancu.

17 Decembrie: Guvernul îşi schimbă componenţa, după ieşirea UDMR de la guvernare şi intrarea Partidului Liberal Reformator, condus de către Călin Popescu Tăriceanu. Portofoliul Energiei este ocupat de către Andrei Gerea (PLR), fost ministru al Economiei.

7 ianuarie: Guvernul adoptă o hotărâre prin care stabileşte preţul gazelor interne la 53,3 lei/MWh, pentru populaţie şi CET-uri. Acesta nu ar trebui să se schimbe până la 30 iunie 2015.

27 Ianuarie 2015: Delegaţia comună a FMI, CE şi a Băncii Mondiale vine în România, într-o vizită programată până pe 10 februarie.

9 Februarie: Ponta anunţă că nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE din cauză că acestea cer continuarea liberalizării gazelor pentru populaţie şi restructurări masive în minerit.

Mai puteţi citi:

Economie



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite