Economişti: Un nou acord cu FMI, inevitabil

Analiştii financiari intervievaţi de „Adevărul“ spun, în unanimitate, că reînnoirea înţelegerii cu finanţatorii externi nu poate fi ocolită. Majoritatea precizează că aceasta este strategia potrivită. Seriozitatea reformelor şi competenţa celor care le aplică ar fi semnalele pe care doar un nou acord cu FMI le-ar transmite investitorilor interesaţi de România.

Acordul stand-by încheiat cu FMI şi UE la începutul lui 2009 va expira în martie anul viitor. Ce se va întâmpla după această dată? Economiştii spun că o nouă înţelegere este inevitabilă.

Mai citeşte şi:

Ungaria: „Adio, FMI, dar rămân cu tine!“

Abordarea diferă în nuanţe, dar toţi analiştii chestionaţi de „Adevărul" sunt de acord asupra unui lucru: România nu va avea de ales. Fie spun că doar această variantă ar reda încrederea investitorilor străini în economia românească, fie că reformele la care s-a angajat Guvernul se vor opri după expirarea acordului şi, prin urmare, doar supravegherea organismelor internaţionale ne poate garanta o creştere robustă.

Naivi, guvernanţii ne-au obişnuit cu declaraţii nerealiste, menite să ne consolideze renumele de ţară neserioasă. Raportându-ne strict la acordul cu FMI, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, se grăbea să declare la scurt timp de la preluarea cabinetului că România ar putea schimba tipul de acord din stand-by într-unul „precaut". Acesta din urmă impune, ca şi primul, respectarea anumitor cerinţe ale finanţatorului, fără însă ca statul (teoretic, banca centrală) să mai beneficieze de sprijin financiar.

„Este prea devreme să putem spune dacă vom schimba aranjamentul după următoarea evaluare. Sperăm să putem trece la un acord de tip precautionary, pentru că acesta ar însemna că economia globală este în revenire şi că economia românească şi-a revenit", spunea Vlădescu la 8 februarie anul acesta. Ministrul a avut dreptate doar în prima parte: ar fi fost prea devreme să transforme acordul într-unul precaut. În rest, chiar dacă economia globală dă semne de revenire, cea românească rămâne în recesiune.

Declaraţii pripite

La nivelul discursului public deja se acreditează ideea unui nou acord de împrumut. Unii economişti spun că abordarea este greşită. „Nici nu s-a încheiat actualul acord, că la nivel guvernamental deja explorăm ideea unuia nou. Or, accentul trebuie pus pe restructurarea cheltuielilor, altfel efectul asupra investitorilor s-ar putea să fie inversul celui scontat", spune consultantul de investiţii Doru Lionăchescu, managing partner la Capital Partners. Astfel, aceştia ar putea spune că România caută orice altă soluţie decât să reducă deficitul bugetar.

„Le-aş spune următorul lucru guvernanţilor: uitaţi că avem opţiunea de a lua bani de la FMI!", arată consultantul. Acesta apreciază că, din păcate, lentoarea reformelor fac inevitabil un nou acord. La fel de radical este şi analistul economic Ilie Şerbănescu. El este convins că noul acord nu va fi unul precaut, ci tot stand-by. „Statul este în faliment, iar pensiile şi salariile sunt plătite din bani de împrumut. Peste jumătate din banii luaţi vor trebui plătiţi tot de stat.

De unde să ia bani, când condiţiile pe piaţă sunt cum sunt?", întreabă analistul. Chiar dacă premierul Emil Boc ne liniştea - în mod fals - că banii de la FMI vor fi rambursaţi de BNR, şeful Executivului uita să spună că jumătate din primele trei tranşe FMI au mers la buget, pentru finanţarea deficitului, în timp ce jumătate din întregul acord este finanţat de UE.

Poveşti ungureşti

Economistul Aurelian Dochia spune că, în actualul context internaţional, este greu de crezut că o economie ca cea românească poate să-şi revină fără suportul extern. De altfel, Dochia ironizează poziţia aparent „de forţă" a Ungariei, care spune că vrea să renunţe la acordul cu FMI, deşi nu a făcut-o încă. „Un acord precaut cu Fondul ar oferi o ancoră de credibilitate, extrem de utilă pe pieţele internaţionale. Noi avem de finanţat un deficit bugetar serios, iar costurile de finanţare cresc", spune Dochia.

O abordare mai nuanţată are analistul Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA). Acesta crede că Guvernul va intra într-un acord de tip „precautionary" cu FMI, complementar cu fonduri de la UE, respectiv Comisia Europeană. „Ar fi o continuare a monitorizării de către Fond, dar fără a împrumuta bani. Aceştia vor veni de la Comisie, în caz de dificultăţi imediate. Iar în România nu este deloc exclus să ai dificultăţi", arată Voinea.

Precaut e mai bine

Economistul-şef al ING, Nicolaie Chidesciuc, vede, la rândul său, un acord „precautionary", fără să împrumutăm bani. „Orice nou împrumut va face mai rău, fiindcă încurajează politici lente de ajustare fiscală. Într-un acord de tip precaut, accentul se pune pe implementarea de politici, şi nu pe atragerea de resurse", subliniază Chidesciuc. Economistul arată că Fondul, prin prezenţa lui, compensează lipsa de credibilitate a guvernanţilor.

„Avem nevoie de bunăvoinţa investitorilor internaţionali, care trebuie să primească mesaje de seriozitate", mai spune economistul ING. Consultantul de investiţii Iulian Panait, de la KTD Invest, arată că România nu are capacitatea politică de reforme. „Nevoia de bani a României nu se termină mâine, deci un acord precaut este necesar, pentru a «cumpăra» bunăvoinţa investitorilor", spune Panait.

FMI deschide robinetul

FMI a anunţat, luni, o reformă a liniei sale de credit din precauţie, destinată ţărilor considerate bine administrate - linia de credit flexibilă - care îi permite să le împrumute de acum înainte sume nelimitate, relatează AFP. În acest moment, trei state beneficiază de linie de credit flexibilă: Mexic, Columbia şi Polonia.