Deprecierea leului românesc, în atenţia FMI

BNR trebuie să găsească un echilibru între costurile devalorizării monedei şi cheltuielile cu menţinerea acesteia, cred experţii FMI.

Pe lângă temele deja cunoscute pe care Guvernul le va dezbate în cadrul vizitei din aceste zile a delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, a mai apărut o problemă suplimentară. Aceasta este legată de costurile menţinerii unui curs valutar stabil, în condiţiile în care tendinţele de depreciere sunt încă destul de puternice.

Altfel spus, este scumpă menţinerea artificială a leului la cotaţiile actuale, dar cel puţin la fel de scumpă ar fi, prin consecinţele sale, renunţarea la operaţiunile de control asupra cursului. Aceasta este una dintre „dilemele" aflate pe masa discuţiilor cu autorităţile de la Bucureşti, potrivit unor surse apropiate negocierilor.

BNR nu trebuie să se oprească

Deocamdată, BNR trebuie să-şi continue intervenţiile pentru limitarea deprecierii leului, pentru că o devalorizare prea amplă ar induce riscuri în sistemul bancar, firmele şi populaţia având dificultăţi tot mai mari în plata ratelor la creditele în valută. Sursele noastre ne-au spus că FMI şi conducerea BNR se vor întâlni de mai multe ori în timpul misiunii, prima reuniune urmând să se desfăşoare chiar în această dimineaţă.

Puncte sensibile în negocierile cu FMI

- Reducerea cotei de TVA la alimente. Guvernul a anunţat recent că în 2013 va scădea de la 24% la 9% cota de TVA la alimente, chiar dacă FMI nu agreează diferenţierea pe paliere a acestei taxe. Măsura este prevăzută în special pentru a descuraja evaziunea fiscală, dar ar putea avea efecte şi asupra preţurilor, estimează specialiştii.

- Scutirile de CAS. O altă măsură anunţată de Guvern este scutirea de la plata contribuţiilor sociale (CAS) a firmelor care angajează şomeri tineri sau persoane de peste 55 de ani. Având în vedere riscul de scădere a veniturilor la buget, măsura trebuie negociată cu FMI.

- Eliminarea penalităţilor. Ca şi în toamna lui 2011, firmele care îşi plătesc datoriile la buget până la finalul anului 2012 ar putea beneficia de eliminarea penalităţilor legate de aceste datorii. Oamenii de afaceri spun, însă, că această măsură nu a avut un efect prea amplu, pentru simplul motiv că firmele nu au bani.

- Impozite reduse pentru săraci. Aplicarea unor impozite reduse pentru românii cu venituri mici ar însemna o „nuanţare" a cotei unice, măsură care afectează predictibilitatea mediului de afaceri, cu care FMI nu este, în principiu, de acord.

- Restructurarea firmelor de stat. Procesul de instalare a unor manageri privaţi în companiile de stat este în plină desfăşurare, astfel că FMI nu ar trebui să aibă obiecţii, poate doar unele obsevaţii legate de întârzierea procedurilor.

- Calendarul liberalizării pieţei de energie. Guvernul a creionat deja etapele liberalizării preţurilor la energie, proces care se va încheia în 2013 pentru firme şi în 2018 pentru populaţie. Mai trebuie elaborate normele pe baza cărora va fi protejată populaţia vulnerabilă la scumpiri. Recent, a fost promulgată Legea energiei electrice şi a gazelor naturale.

Stabilitatea a costat miliarde de euro

Recent, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a avertizat că operaţiunile de stabilizare a cursului de schimb costă foarte mult şi a invitat politicienii să fie mai responsabili în acţiunile şi declaraţiile lor. „Am fost nevoiţi să sterilizăm, şi asta a costat enorm, zece miliarde de euro", a spus guvernatorul.