Ce şanse are economia să crească în 2018 cu 5,5%, cum estimează Guvernul

România are mari şanse ca economia sa să aibă un avans de 5,5% în 2018, cum prevede proiectul de buget, însă analiştii consideră că, în funcţie de factorii care o vor alimenta, am putea ajunge la dezechilibre majore.

Guvernul a construit bugetul pe anul 2018 al României pe o creştere economică de 5,5%, cifră confirmată recent şi de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), care estimează că Produsul Intern Brut va ajunge în 2018 la 907,9 miliarde lei. Analiştii confirmă că această creştere nu este exagerată, însă contestă modul în care se formează ea, urmând să fie bazată în principal pe consum, la fel ca în anul 2017.

Analistul financiar Aurelian Dochia declară că o creştere economică în jur de 5% „nu este exagerată, nu ar fi imposibilă“. „În România, cu toate că există unele riscuri legate de toate aceste experimente fiscal-bugetare care au fost declanşate de Guvern, care ar putea să aibă unele repercusiuni negative, nu cred că pericolul este atât de mare şi destabilizator pentru economia noastră“, spune el.      

Nu avem niciun dubiu că economia este supraîncălzită. Ionuţ Dumitru preşedintele Consiliului Fiscal

Consumul va continua să conducă avântul

Important este care vor fi factorii care vor alimenta creşterea economică, susţine Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. „Anul trecut am avut într-adevăr o creştere economică mult peste aşteptările iniţiale, dar pe o structură care generează preocupări cu privire la sustenabilitatea acestei creşteri. Adică am avut o creştere economică bazată aproape în totalitate pe consum. Pe trimestrul III am avut o creştere de peste 13% a consumului populaţiei. Nu avem niciun dubiu că economia este supraîncălzită“, explică el.

Şi Aurelian Dochia consideră că asupra creşterii economice din 2018 va rămâne încă un efect din zona consumului. „Toate măsurile luate pentru creşterea veniturilor în 2017 îşi vor produce efectele şi în prima parte a anului 2018, însă mai sunt prevăzute şi unele creşteri, precum pentru salariul minim, pentru pensii“, spune el.

Se acumulează derapaje                  

Ionuţ Dumitru susţine că dacă va continua această tendinţă cu o creştere economică foarte rapidă, generată într-o proporţie covârşitoare de consum, evident că te poţi întreba cât mai ţine acest model şi când se va produce corecţia.

„Încep să apară dezechilibrele, precum: deficitul de cont curent, deficitul comercial - care a crescut foarte mult, anul trecut, în jur de un miliard de euro deficit comercial lunar, ceea ce e o cifră foarte mare. Şi nu în ultimul rând, aş menţiona şi inflaţia. Ea a crescut foarte rapid pe finalul anului trecut şi probabil va continua să crească probabil la 4%, poate ne apropiem chiar de 5% în prima parte a anului acesta deja“, explică Dumitru.

Dochia este mai optimist şi susţine că în momentul acesta lucrurile par destul de bune pentru 2018. „Chiar dacă se acumulează unele presiuni, e puţin probabil ca ele să izbucnească şi să aibă efecte negative în acest an, poate în 2019, 2020“, spune el.

Pericolul suprem: depăşirea deficitului

Cel mai mare risc pentru acest an, spune Dochia, este depăşirea deficitului bugetar, însă nici acest risc nu are un efect imediat şi perceptibil în 2018, consideră el.

Dumitru susţine că, deşi poate în 2017 România s-a încadrat în ţinta de deficit bugetar de 3%, ar trebui să ne preocupe foarte mult perspectiva anului 2018. Potrivit lui, în 2017 au fost sugrumate investiţii publice pentru a face cheltuieli sociale mai mari. „Sacrificăm creşterea economică pe termen lung, cu scopul de a avea efecte pozitiv pe termen scurt, care nu pot fi de durată. Am rămas în 3% tăind investiţiile publice la minime istorice şi cârpind cumva bugetul cu nişte venituri temporare, excepţionale, din dividendele de la companiile de stat“, consideră preşedintele Consiliului Fiscal. El susţine că în continuare mai pot fi reduse investiţiile publice, la un nivel chiar mai scăzut decât cel pe care l-am atins deja, însă nu ar fi deloc dezirabil. „Cred că avem o problemă de structură a cheltuielilor bugetare: cheltuieli sociale care au crescut foarte mult şi reducere masivă a investiţiilor publice într-o ţară care are nevoie ca de aer de investiţii publice“, arată Dumitru. Şi Dochia consideră sacrificarea investiţiilor un pericol care „s-a încetăţenit ca o practică pentru încadrarea deficitul bugetar“.

Instituţiile internaţionale sunt mai pesimiste

Dacă în anul 2017, România a fost numită „tigrul“ Europei din punct de vedere al creşterii economice puternice, în anul 2018 avansul se va domoli. Agenţia AFP notează că, pe termen lung, economia României rămâne ameninţată de o „încetinire structurală” a creşterii, în principal „din cauza penuriei de mână de lucru”, într-o ţară afectată de o migraţie puternică şi de o demografie în bernă. Şi Banca Naţională a României susţine că economia României urmează să se tempereze pronunţat în 2018 şi să încetinească modest în 2019. La fel ca în 2017, BNR arată că, probabil, consumul gospodăriilor populaţiei îşi va mări probabil mai mult contribuţia la creşterea economică din 2018. Comisia Europeană (CE) previzionează că avansul economiei româneşti va fi, în 2018, de 4,4%. Spre deosebire de BNR, Comisia crede că va încetini consumul privat, în 2018, pe măsură ce inflaţia va afecta veniturile disponibile. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este chiar mai pesimistă, estimând că economia României ar urma să înregistreze anul viitor o creştere mai slabă, de 4,2%. Mai mult, analiştii de la Fitch anticipează că avansul economic al României va încetini la 3,4% în 2018, pe măsura relaxării măsurilor de stimulare.