Un buget nerealist şi o revoluţie fiscală de 2 lei - un bilanţ trist după un an de guvernare PSD-ALDE

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe o piaţă economică aflată în degringoladă, în care preţurile şi dobânzile cresc galopant, moneda naţională slăbeşte, iar deficitul comercial este în creştere, Guvernul Tudose ne prezintă un buget nerealist pentru anul 2018, cu venituri supraestimate, cheltuieli mari neproductive şi investiţii nesemnificative.

Bugetul este construit pe baza unor indicatori supra-optimişti, aduşi din condei, astfel încât deficitul bugetar să nu depăşească 3%.

Cursul mediu de 4,55 lei/euro, pe baza căruia s-a construit bugetul, nu are cum să fie realist, atâta timp cât anul 2017 s-a încheiat cu un curs de 4,6597 lei/euro, iar analizele de piaţă indică creşteri în continuare ale cursului.

Inflaţia pentru 2018, previzionată la 3,1%, va fi o ţintă greu de obţinut, ţinând cont că în luna noiembrie 2017 s-a înregistrat o rată a inflaţiei de 3,23% (cel mai înalt nivel din august 2013, până acum) şi se preconizează noi creşteri de preţuri.

Veniturile bugetare sunt supraestimate (se preconizează o creştere de 12% faţă de anul 2017), având ca miză o creştere a veniturilor din TVA (cu 6,8% faţă de 2017), urmare a măsurii de splitare a TVA. Numai că această măsură experimentală nu se va mai aplica în forma iniţială şi va fi obligatorie numai pentru companiile aflate în insolvenţă şi pentru cele care au restanţe la plată. Pentru restul este opţională şi nu multe vor fi prea multe companii care se vor ralia acestei măsuri care îngreunează munca, sporeşte birocraţia şi poate duce la blocarea fluxului de numerar.

Creşterea PIB de 5,5% se va baza tot pe consum în cea mai mare parte (4,5%), componenta investiţională, de dezvoltare având o contribuţie mică (1,7%). Se preconizează o creştere a consumului urmare a creşterii de salarii şi pensii, dar toate astea atrag după sine creşterea inflaţiei dacă economia nu este echilibrată de creşterea producţiei interne, creşterea componentei investiţionale, reducerea importurilor şi creşterea exporturilor.

Deficitul comercial nu se va reduce, ci chiar va avea o creştere (de la - 0,6% la - 0,7%), preconizându-se chiar o scădere a exporturilor (de la 4% la 2,7%), un deficit care va afecta cursul de schimb valutar în sensul creşterii lui.

Cheltuielile cu investiţiile au o pondere de 4,2% din PIB şi 12,5% din total cheltuieli, un nivel mic, ceva mai mare decât în 2017, dar cu şanse mici de execuţie, ţinând cont ca în 2017 nu s-au realizat investiţii decât într-un procent de 1,7% din PIB (în primele 10 luni) – cel mai mic nivel istoric!

Anul 2017 lasă în urmă multe promisiuni neonorate, iar anul 2018 începe cu schimbări importante în domeniul fiscal ce se vor repercuta negativ asupra mediului de afaceri şi asupra veniturilor persoanelor fizice 

  • Salariul minim pe economie creşte de la 1450 la 1900 lei de la 1 ianuarie 2018, dar creşterea de 30% nu se va regăsi în salariul net decât într-o proporţie de 6,7%.
  • Transferul contribuţiilor de la angajator la angajat nu aduce decât o mare tevatură logistică, care obligă angajatorii să renegocieze salariile şi să introducă în Revisal în jur de 4,3 milioane de acte adiţionale.

Contribuţiile la angajat vor fi de 25% CAS şi 10% CASS, iar angajatorul va avea totuşi o contribuţie de 2,25% aplicată la total fond de salarii, deşi iniţial se promisese că vor fi degrevaţi de orice taxare pe salarii.

  • Salariile nete NU cresc cu 25%  începând cu 1 ianuarie 2018, aşa cum s-a promis în programul de guvernare.

Guvernul „bifează“ o creştere artificială cu 25% a salariilor brute, realizată prin transferul taxelor de la angajator la angajat, care nu se regăseşte în salariul net decât într-o proporţie infimă (de la 0%-până pe la 4%).

Ca salariile nete să nu fie diminuate, angajatorii ar trebui să mărească brutul angajaţilor cu cel puţin 20%, ceea ce în mediul privat nu este garantat că se va întâmpla în totalitate.

  • Impozitul pe venit scade de la 16% la 10% pentru persoanele care obţin venituri din salarii, pensii, activităţi independente, iar pentru veniturile din dividende se menţine cota de impozitare de 5%.

Prin programul de guvernare se promitea un impozit „zero“ pentru veniturile salariale de sub 2000 lei, promisiune neonorată!

Scăderea impozitului pe venit a creat mari nemulţumiri la nivel de administraţii locale, deoarece le sunt drastic afectate veniturile provenite din impozitul pe venit (diminuarea veniturile poate ajunge la 30-40% faţă de anul 2017).

Guvernul le-a promis compensarea pierderilor, dar să vedem dacă se va întâmpla şi din ce surse se va face.

  •  Cota de contribuţii la Pilonul II de pensii se reduce de la 5,1% la 3,75%, ceea ce va defavoriza contribuabilii la Pilonul II, pensiile lor administrate privat reducând-se în favoarea pensiei de stat.  
  • Persoanele care creează venituri din activităţi independente (avocaţi, jurnalişti, scriitori, artişti, notari, medici) vor achita contribuţiile sociale calculate la nivelul a 12 salarii minime pe economie, dar aceasta nu le va acoperi pierderea datorată creşterii contribuţiilor la 35%, ei neavând „un angajator care să le mărească brutul“. Cei cu venituri mici vor fi în pierdere.  
  • Impozitarea pe venit a microîntrerprinderilor (de 1% în caz că au angajaţi şi 3% dacă nu au angajaţi) se va raporta la un prag crescut de la 500.000 de euro venit la 1 milion de euro venit.

Această măsură dezavantajează întreprinderile care au o marjă de profit mică, raportată la o cifră de afaceri mare.

  • Impozit „zero“ pentru veniturile sub 2000 lei, promis de la 1 ianuarie 2018 - nu s-a realizat.  
  • Legea Pensiilor cu termenul iniţial octombrie 2017 - amânată pentru 2019.  
  • Creşterea pensiilor (şi pensia minimă garantată la un nivel de 640 lei) cu termenul iniţial 1 ianuarie 2018 - amânată pentru iulie 2018.  
  • Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - anunţat cu mare tam-tam, „este sublim, dar lipseşte cu desăvârşire“.
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite