Avans timid al economiei europene: stagnarea din Germania întârzie redresarea. Cum e în România

Economiile din flancul estic al Uniunii Europene se vor uita anul acesta la consumul intern ca la un colac de salvare, deoarece stagnarea din Germania afectează comenzile fabricilor şi întârzie redresarea, transmite Bloomberg.

Datele privind creşterea economică din trimestrul patru din 2023, care vor fi publicate miercuri, ar urma să arate că Polonia, din Europa Centrală şi de Est (CEE), a înregistrat o contractare, în timp ce redresarea timidă a Ungariei pierde din elan. România va avea probabil cea mai bună performanţă, datorită fondurilor europene.

În condiţiile în care slăbiciunea economiei germane afectează producţia, consumatorii ar urma să fie motorul redresării economice în 2024, pe fondul atenuării inflaţiei, deşi înăsprirea pieţei forţei de muncă continuă.

"Tendinţele din sectorul de retail, precum şi îmbunătăţirea încrederii consumatorilor ne fac să credem că cheltuielile gospodăriilor vor avea o contribuţie pozitivă la PIB anul acesta. Vedem îmbunătăţirea consumului privat ca principal motor de creştere în 2024", a apreciat Katarzyna Rzentarzewska, economist la Erste Group Bank AG în Viena.

PIB-ul Poloniei ar urma să înregistreze un declin de 0,3% în trimestrul patru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, şi probabil România va raporta un avans de 0,7%, iar Ungaria de 0,3%, conform analiştilor intervievaţi de Bloomberg. Datele privind evoluţia economiei cehe vor fi publicate pe 1 martie.

Creşterea va rămâne probabil moderată, cel puţin în primul semestru din 2024, din cauza dificultăţilor cu care se confruntă Germania. Cea mai mare economie europeană este principalul partener comercial al ţărilor din flancul estic al Uniunii Europene, fiind responsabilă pentru un nivel situat între o cincime şi un sfert din exporturile lor.

Încetinirea Germaniei a afectat cel mai mult Ungaria anul trecut. Economia a înregistrat trei trimestre de scădere, după ce UE a tăiat accesul la finanţare în urma încălcării statului de drept de către Guvernul premierului Viktor Orban.

"Cererea externă slabă şi reducerea comenzilor industriale au afectat exporturile. Pe de altă parte, consumul intern se redresează, în urma majorărilor salariale şi a scăderii dobânzilor", a apreciat Peter Virovacz, economist la ING Bank în Ungaria.