Un cunoscut economist spune când vom ajunge din urmă Franța și Germania. „Știu că o să spuneți că e nebunie”
0România e una dintre țările cu cea mai rapidă creștere economică în ultimele două decenii, un ritm mult mai rapid față de cel al marilor economii vest-europene. Diferența din prezent e totuși mare, dar un cunoscut economist spune că suntem mai aproape decât credem.
Economistul Andrei Caramitru consideră că România poare prinde din urmă țări ca Franța și Italia în mai puțin de un deceniu. Caramitru, care s-a declarat în repetate rânduri optimist în ce privește mersul lucrurilor în țară, se întrece pe el însuși de această dată.
„În cât timp ajungem la nivelul Europei de Vest? Dacă tendințele (care sunt destul de stabile în ultimii 10-20 de ani) continuă - cam în opt ani ajungem la nivelul Franței. Mai e ceva. Franța - acum - e mai apropiată de nivelul României decât de nivelul SUA”, a scris Caramitru pe Facebook.
A continuat apoi și a explicat care sunt principalele probleme care fac ca țările vest-europene să înregistreze creșteri relativ modeste. „Știu ca o să spuneți ca e nebunie. E o extrapolare simpla de tot - o vedeți mai jos. Cum e posibil ? Păi Franța sau Italia au nivel de taxare dublă față de Romania (încasări ca procent din PIB) și datorie publica de 2.5-3 ori mai mare decât România. Asta contează mult mai mult decât educația sau infrastructura (da da, așa e macroeconomia, ghinion”, a mai scris Caramitru.
„Toți ăia care zic ca e imposibil. Tot ce e nevoie e să performăm la fel ca în ultimii 20-30 ani (și noi și francezii). Nimic altceva. Analiza e “econometrica” adică extrapolezi trenduri robuste (e cea mai folosită și solidă metodă de forecast pentru aia care nu știu)”, a revenit Caramitru.
Scepticism pe linie
Postarea lui a atras sute de comentarii, dar și multă neîncredere. Cei mai mulți dintre cei care au comentat și-au manifestat îndoiala că economia României poate concura cu cele din Vest.
„Dar Franța are o grămadă de resurse. Nemaivorbind de ce istorie a avut, colonii în întreaga lume”, a scris cineva. „Unde vezi tu ca francezii să moară de foame? Deocamdată noi, românii, încă suntem ăia care merg la muncă la ei, nu ei vin la noi în România”, a adăugat aceeași persoană. „Porniți de la premise manipulatorii. Nicidecum robuste. În continuare afirm că sunt gata să pariez oricât împotriva afirmației dvs, indiferent de robustețe…”, a intervenit și o doamnă.
„Ești foarte, foarte optimist. Din pix e ușor de făcut un forecast, trecut = viitor. Uiți de problemele demografice, decreței care ies masiv la pensie în următorii 10 ani etc”, a fost altă observație. „Ai o limitare, totuși. Dacă extrapolăm așa, într-un orizont de timp, e drept, mai îndepărtat puțin decât cel menționat de tine, șerifule, ține-te bine, vine... depășim și SUA!”, a punctat altul.
„E ca și cum ai calcula trendul la un salariat în mediul bancar, cu un nivel peste medie și un trend crescător, dar nu exponențial cu un boschetar întâi pe pomană la cantina socială, apoi pe ajutoare, hai că-și găsește și job cleaner, îl ia unul salahor în construcții și gata, creștere exponențială. Păi dacă continuăm pe dungi cu pixul ăsta îl depășește și pe Musk în două decenii. Realitatea este că o să se ajungă la o recuperare undeva, cred eu, la 75-80% după care va fi mult mai greu să ținem pasul, mai ales că se inversează statutul , din beneficiar net vom deveni plătitor net. Asta fără să luăm în considerare panta negativă demografică și reziliența geto-dacica la imigrație ce va duce România în maxim 5-10 ani în poziția Italiei de la sfârșitul anilor '90, practic de când sunt într-o regresie-stagnare alternante”, a fost o altă perspectivă interesantă.
Altcineva a venit cu o serie de întrebări adresate lui Andrei Caramitru. „Niște întrebări: Vom merge cu infrastructura în paralel cu creșterea economică? Vom construi spitale, școli, edificii etc? Vom democratiza țara asta? Vom aduce investiții în zonele sărace ale țării? Va fi potolită setea de hoție a primarilor și politicienilor corupți? Se va simți creșterea economică în viața românilor de rând? Sunt multe alte întrebări pe care e firesc să ni le punem! Eu cred că dacă nu va fi eradicată corupția generalizată din România, dacă nu vor fi responsabilizați îmbuibații din justiție, dacă nu va fi aplicat principiul meritocrației, dacă nu va fi reformată legislația și responsabilizate instituțiile statului, dacă nu se va face reforma administrativă și constitutională, creșterea economică a României și apropierea și depășirea țărilor din vestul Europei va fi total inutilă”, i-a răspuns altcineva. „Nu. Dar Clujul și Bucureștiul vor fi mai bogate.”
„Și Iranul visa să ajungă Anglia”
„Și Iranul visa prin anii 70 să ajungă Anglia din urmă. Dar după ce și-au expus punctul de vedere, au avut loc niște schimbări. Noi, cu liderii potriviți, ajungeam partener cu drepturi egale în FMI, nu îndatorați până peste cap”, a fost alt comentariu.
„Eu văd deja asta în Sectorul 1 că de când avem primar din Franța ne-a luat fața și sectoru' 5. În opt ani ne depășește și Mizilul. E clară treaba...”, a fost o altă observație.
„Aici este vorba de GDP în PPP, ceea ce este un fel de vrăjeală statistică. În realitate, la forța economică, exprimată în PIB nominal suntem mult sub Germania și Franța, mult mai aproape de Ucraina, de exemplu. Și, cu corupția din România este foarte puțin probabil că vom mai ajunge pe cineva din urmă”, a fost o altă reacție.
„Păi normal ba e vorba de GDP pe capita bazat pe PPP că degeaba ai 10.000 de euro venit dacă 9.500 te costă chiria. Ești mult mai sărac decât unul care câștigă 2.000 de euro dar plătește 300 de euro chiria. Înțelegi? Și dacă luăm PIB nominal om fi mult sub Germania și Franța, dar am fi mult peste multe alte țări inclusiv Ucraina, Ungaria, Portugalia, Grecia, Finlanda.... Pentru că na, ce să vezi, contează mult și dimensiunea țării, populația... Nigeria are PIB-ul mai mare decât Danemarca”, a fost altă remarcă. „Îi depășim prin tunelurile alea dacice. Pe acolo o să-i depășim”, a glumit cineva. „Îți rupi o zi din viață să te scot la plimbare printr-un oraș oarecare? Eventual să ai doar 30 lei de buzunar, fiindcă asta este media de hrană zilnică. Apoi discutăm aici dacă îți place România din spatele cifrelor seci”, a comentat un alt internaut.
„800 ani, dar cu condiția ca ei să rămână în loc, iar noi să tot creștem economic, politic și social”, a contraatacat altul.
„Salariu minim în Franța, net este 1.350 euro, în România cred că sub 400 euro, pensia minima în Franța este 1.000 de euro, în România 1.200 lei. Impozitele sunt mai mici decât în România pentru cei cu venituri mici. Preturile la alimente în România sunt mai mari ca în Franța, la fel si la energie. Cei cu venituri mici primesc bani pentru chirie de la CAF”, a explicat o doamnă.
„Jumătate din București câștigă mai mult decât neamțul mediu”
Pe lângă sutele de mesaje neîncrezătoare, au existat și câteva care i-au dat dreptate lui Andrei Caramitru. „Nu mi se pare deloc o extrapolare. Unde nu suntem de acord, cu acel număr de ani. Analiza mea arata 9.3 ani pentru Franța și 12.8 pentru Germania, 21 pentru SUA. Bine, analiza mea depinde de faptul că românii vor vota cu cap anul acesta și vor alege experiența și seriozitatea, adică PNL și PSD.”
„La gradul de sărăcie în rândul copiilor ați ajuns deja SUA din urmă...”, a spus altul. „Eu sunt în Franța. Nu știu ce să zic, că mă bufneşte râsul. Să compari Franța și Germania cu România e de comă”, s-a amuzat un internaut.
„Pariul meu e ca nici Spania sau Italia nu sunt în mod real de atins din urmă, decât dacă vom compara veniturile gulerelor albe din Bucureşti cu veniturile boschetarilor de pe acolo… Eu zic sa ne calmăm un pic şi să privim cu ingrijorare catre realitatea alegerilor din 2024, ca situatia pare ingrijoratoare, zic eu!”, a adăugat altul.
„Mă interesează pronosticul în legătură cu „Nemția”, pe ei când îi depășim, Liebling?”, a întrebat cineva. „Poți vedea pe grafic. Oricum omul mediu în Germania e sărac. Jumătate din București câștigă mai mult decât neamțul mediu”, a răspuns Caramitru.
Cine e Andrei Caramitru
Cu studii în Elveția, în domeniul finanţelor, la prestigioasa universitate din Geneva, Andrei Caramitru și-a început cariera în Geneva, ca asociat în cadrul băncii elveţiene UBS. Ulterior, el a lucrat timp de 16 ani pentru McKinsey, una dintre cele mai influente companii de consultanţă în management strategic din lume, iar apoi la firma de consultanţă Boston Consulting Group.
Se încarcă comentariile...
