Se va lipi eticheta de „om bolnav al Europei” de această dată de Germania?

Germania are o istorie de probleme economice care au generat extremism politic, dar discuțiile despre o întoarcere la Republica de la Weimar sunt extrem de exagerate. Economia se află în stagnare, nu în colaps. Nu există nimic care să egaleze hiperinflația din 1923 sau șomajul în masă de la începutul anilor 1930.

Se va lipi eticheta de „om bolnav al Europei” de această dată de Germania?

Germania se confruntă cu dificultăți. Economia sa nu a înregistrat nicio creștere în cea mai mare parte a ultimilor doi ani. Infrastructura sa are nevoie urgentă de modernizare. Există greve pe căile ferate. Fermierii care protestează au blocat Berlinul. Deutsche Bank taie mii de locuri de muncă. Standardele școlare scad. Există o susținere tot mai mare pentru partidele de stânga și de dreapta dură. Pentru a doua oară într-un sfert de secol, este etichetată drept omul bolnav al Europei.

Acestea fiind spuse, coaliția de guvernare condusă de cancelarul Olaf Scholz are probleme serioase și se clatină din criză în criză. La sfârșitul anului trecut, curtea constituțională a țării s-a pronunțat împotriva unui plan care permitea ca banii destinați măsurilor de urgență în caz de pandemie să fie cheltuiți pentru tranziția către o economie cu emisii nete de carbon zero. Acest lucru a provocat o gaură de 60 de miliarde de euro în buget, care a trebuit să fie umplută prin măsuri de austeritate nepopulare. La fel ca în multe alte țări europene, imigrația este o problemă politică toxică.

Data trecută, eticheta de „bolnav al Europei” nu s-a lipit. Germania și-a revenit după problemele sale și s-a restabilit rapid ca economie puternică a Europei. Datorită bazei sale puternice de producție, Germania a fost plasată în poziția ideală pentru a vinde pe piața chineză, aflată în creștere rapidă. Aderarea la moneda euro la un curs de schimb competitiv și asigurarea aprovizionării cu energie ieftină din Rusia au stimulat profiturile corporațiilor și au generat un excedent comercial colosal.

Atunci când țările din sudul Europei s-au confruntat cu dificultăți financiare grave în timpul crizei din zona euro, acestea se puteau aștepta la lecții despre importanța conducerii unei corăbii stricte din partea politicienilor de la Berlin. Mesajul direct adresat Spaniei, Italiei, Portugaliei și Greciei a fost acela că ar trebui să urmeze exemplul Germaniei și să devină mai suplu și mai competitiv.

Deși Germania rămâne cea mai mare economie din zona euro, acum este una dintre cele mai puțin performante. Aceasta s-a contractat cu 0,3% în ultimele trei luni ale anului 2023 și - oarecum ironic - doar performanța peste așteptări a Portugaliei, Italiei și Spaniei a fost cea care a salvat zona euro de la bascularea într-o recesiune tehnică.

Peter Bofinger, profesor de economie la Universitatea din Würzburg, spune că economia germană are probleme structurale și că ceea ce odată erau considerate puncte forte ale modelului de afaceri al țării au devenit puncte slabe. Germania este mult mai axată pe exporturi decât alte națiuni dezvoltate, industria prelucrătoare reprezintă o parte mai mare din economie, iar sectorul auto a devenit prea dependent de China și s-a adaptat lent la cererea tot mai mare de vehicule electrice. Economia germană, spune Bofinger, se confruntă cu o provocare fundamentală la adresa modelului său de afaceri, care nu poate fi abordată prin eliminarea reglementărilor și reducerea taxelor.

Bofinger scrie pentru Social Europe: „Germania s-a îmbolnăvit. Dar ar putea fi vindecată dacă ar fi dispusă să își schimbe stilul de viață și să ia medicamentele necesare pentru a-și recăpăta sănătatea. Medicamentul este datoria publică utilizată ca motor de creștere - nu prin reducerea impozitelor și a transferurilor aferente, ci prin creșterea investițiilor publice pentru a stimula cererea internă și apariția și implementarea de noi tehnologii”.

Holger Schmieding, economist la Berenberg Bank, este mult mai optimist în ceea ce privește perspectivele Germaniei și este convins că economia își va reveni.

„Germania nu este omul bolnav al Europei. Are una dintre cele mai puternice piețe ale forței de muncă din Europa și o poziție fiscală care este invidiată de alte economii avansate. Are probleme, dar acestea sunt în principal temporare”.

Schmieding spune că Germania suferă temporar pentru că China nu mai este motorul creșterii globale și pentru că a trebuit să se dezbrace de energia ieftină din Rusia.

„Germania este foarte dependentă de comerțul global. Când comerțul global este în plină expansiune, toată lumea se minunează de cât de bine se descurcă Germania. Când comerțul global este slab, Germania devine omul bolnav al Europei”.