Șapte luni de șocuri politice în România: interdicții de candidaturi, anularea alegerilor și demisia președintelui țării
0Ultimele șapte luni au fost cele mai complicate și imprevizibile în peisajul politic românesc din ultimele decenii, cu decizii ce au reprezentat tot atâte șocuri politice, de la interzicerea candidaturii Dianei Șoșoacă până la anularea alegerilor prezidențiale și demisia lui Klaus Iohannis.
La începutul toamnei anului trecut, nimic nu anunța furtunile politice ce aveau să cutremure România în următoarele luni. Însă din octombrie 2024, totul s-a schimbat. Vă prezentăm în cele ce urmează o retrospectivă a șapte luni de șocuri politice ce au făcut ca peisajul politic de la noi să fie volatil și mai divizat ca niciodată.
5 octombrie 2024. Judecătorii Curții Constituționale au respins candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale ce urmau să aibă loc la finalul lunii noiembrie. Decizia a fost una definitivă, fiind ulterior comunicată Biroului Central Electoral.
CCR a concluzionat în judecata sa publică că Diana Șoșoacă, pe baza discursurilor sale publice și a pozițiilor disponibile, nu ar putea, în calitate de președinte al României, să respecte Constituția țării și să protejeze democrația, amenințând în același timp apartenența României la NATO și UE.
Curtea a afirmat în octombrie 2024 că a observat „o promovare constantă a unui discurs anti-democratic și antisemit de către doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă”, precum și un „comportament sistematic, persistent și de lungă durată destinat subminării fundamentelor constituționale ale statului român și garanțiilor sale, respectiv apartenența României la structuri euro-atlantice”.
24 noiembrie 2024. Primul tur al alegerilor prezidențiale producea un șoc total. Candidatul independent pro-rus Călin Georgescu ocupa un neașteptat loc 1, cu 22,94% dintre voturi (2.120.404 voturi), urmat de Elena Lasconi (Uniunea Salvați România), cu 19,18% dintre voturi (1.772.503 voturi). Cei doi urmau să se confrunte în turul doi din 8 decembrie 2024. Surpriza clasării lui Călin Georgescu pe primul loc era cu atât mai mare cu cât în toate sondajele acesta nu figura nici măcar între primii trei favoriți.
Numai că în zilele ce au urmat rezultatului-șoc din primul tur au început pas cu pas să iasă dovezi numeroase ale implicării externe în susținerea lui Călin Georgescu.
4 decembrie 2024. În fața unei presiuni tot mai mari a opiniei publice, CSAT a declasificat documente legate de campania de pe TikTok a lui Călin Georgescu.
SRI a informat că rețeaua de 25.000 de conturi prin care era promovat Călin Georgescu a devenit foarte activă cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Peste 700 de conturi au fost create din 2016 şi au avut o activitatea redusă până pe 11 noiembrie 2024. Ofițerii SRI au constatat cǎ modul de operare era menit sǎ îngreuneze identificarea conturilor ce aparțineau rețelei.
În document se menționează că activitatea conturilor de TikTok a fost organizată pe Telegram, unele grupuri fiind înființate încă din 2022.
SRI a punctat și aspecte referitoare la mecanismele de finanțare a campaniei electorale, confirmând implicarea lui Bogdan Peșchir în finanțarea promovării lui Călin Georgescu. Bogdan Peșchir, cunoscut drept „bogpr” pe platforma TikTok, a efectuat plăți de 381.000 de dolari în perioada 24 octombrie - 24 noiembrie către utilizatorii unor conturi de TikTok implicați în promovarea lui Călin Georgescu, conform SRI.
În mod absolut ciudat, Călin Georgescu declarase la Autoritatea Electorală Permanentă zero lei buget de campanie electorală.
Cum a fost motivată anularea alegerilor
6 decembrie 2024. Decizie șoc și fără precedent. Cu două zile înainte de al doilea tur al alegerilor, Curtea Constituțională a anulat turul 1 al alegerilor prezidențiale, anunțând că procesul electoral va fi reluat în integralitate.
Curtea a primit patru sesizări după desecretizarea documentelor CSAT care arată că deși Călin Georgescu a declarat cheltuieli 0 în campania electorală, promovarea lui pe TikTok a fost contra-cost.
Curtea Constituțională a susținut în motivarea deciziei fără precedent că, după declasificarea notelor serviciilor de informații, a constatat „că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare lafinanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de esconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”.
CCR a menționat și că modul de desfășurare a procesului electoral a afectat libertatea de vot a cetățenilor.
10 februarie 2025. Confruntat cu tot mai multe critici, Klaus Iohannis și-a anunțat demisia cu o zi înainte ca Parlamentul să înceapă procedura ce, teoretic, ar fi putut duce la pierderea tuturor beneficiilor de președinte pensionar. El și-a motivat gestul prin faptul că vrea să evite o criză internă și externă pe care ar putea-o provoca suspendarea sa din funcție. „Vom fi de râsul lumii”, a anticipat președintele demisionar eventualele reacții internaționale. Demisia lui a intrat în vigoare pe 12 februarie, a mai precizat Klaus Iohannis.
12 februarie 2025. După demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României, Ilie Bolojan, care deținea funcția de președinte al Senatului, a devenit președinte interimar al României (cu atribuții restrânse), urmând a rămâne la Cotroceni, până când noul președinte va fi învestit în funcție, în urma alegerilor prezidențiale din 2025.
26 februarie 2025. Procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Călin Georgescu pentru șase capete de acuzare, printre care instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii în formă continuată privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţile de avere. Acesta este cercetat sub control judiciar.
Călin Georgescu a fost ridicat în trafic pe 26 februarie 2025, în urma percheziţiilor maraton desfăşurate în mai multe judeţe, într-un dosar vizând acţiuni împotriva ordinii constituţionale, instigare publică, iniţierea unei organizaţii cu caracter fascist, fals în declaraţii privind sursele de finanţare a campaniei electorale.
Procurorii au găsit în casele apropiaților lui Horațiu Potra arme, muniție de asalt și peste un milion de dolari ascunși într-un seif. Totodată, procurorii au documentat multiple legături între anturajul lui Călin Georgescu și Rusia, și au descoperit faptul că Horațiu Potra are legături directe cu cercuri de influență din Rusia și cu organizația paramilitară Wagner.
11 martie 2025. Curtea Constituțională a respins, în unanimitate, candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, menținând astfel decizia Biroului Electoral Central din 9 martie, care i-a respins candidatura pentru că politicianul pro-rus nu „respectă condițiile prevăzute de lege”, după cum a motivat BEC. Anterior, decizia BEC din 9 martie de interzicere a candidaturii dusese la proteste violente ale susținătorilor lui Georgescu.
Principalele motive ale Curții pentru respingerea candidaturii lui Georgescu au fost următoarele:
1. Biroul Electoral a aplicat prevederile a două hotărâri anterioare ale CCR din 2024, ce au stabilit că anumite conduite și declarații ale candidaților pot fi incompatibile cu valorile constituționale.
2. Călin Georgescu a fost implicat în nereguli la alegerile prezidențiale din 2024, ceea ce a dus la anularea acestuia. Curtea a considerat că, implicit, această conduită îi afectează dreptul de a candida și în 2025.
Deși Călin Georgescu nu a fost condamnat penal, judecătorii Curții Constituționale au apreciat că declarațiile și acțiunile acestuia au fost contrare democrației și statului de drept.
17 martie 2025. O
nouă decizie a Curții Constituționale a stabilit definitiv că
Diana Șoșoacă, șefa SOS România, nu va putea să concureze la
alegerile prezidențiale din luna mai.
Biroul Electoral Central a făcut referire, în motivarea deciziei prin care a respins candidatura Dianei Şosoacă, la hotărârea CCR din 2024 prin care acesteia i-a fost interzis să intre în cursa pentru prezidențiale.
Se încarcă comentariile...
