Secretele traducerilor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Când citim în română o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), rareori ne întrebăm cine a tradus-o. În spatele textului se află însă specialiști pentru care cunoașterea limbilor străine este doar începutul: juriștii-lingviști.

Cum lucrează aceștia și cum gestionează Curtea un sistem cu 24 de limbi oficiale? O discuție cu Diana Bulancea, coordonatoarea unității române de traduceri juridice și fost judecător în România, prezentată de Teodora Bedrule pe JURIDICE.ro, oferă o privire asupra acestei activități mai puțin vizibile.

Nu este suficient să cunoști cuvintele

Traducerea unei hotărâri nu înseamnă înlocuirea unor cuvinte cu echivalentele lor din altă limbă. Traducătorul trebuie să înțeleagă problema juridică, regulile procesului și conceptele folosite în sistemele de drept implicate. Scopul este păstrarea sensului exact al raționamentului instanței.

De aceea, la CJUE, această muncă este realizată de juriști-lingviști. În principiu, profesia presupune o diplomă în drept relevantă pentru limba concursului și cunoașterea aprofundată a cel puțin altor două limbi oficiale ale Uniunii. Activitatea include consultarea legislației și a hotărârilor anterioare, precum și verificarea atentă a terminologiei.

24 de limbi și 552 de combinații posibile

Între cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii există 552 de combinații posibile de traducere. Pentru a gestiona documentele și termenele, Curtea folosește atât traduceri directe, cât și traduceri printr-o limbă intermediară, numită „limbă-pivot”.

Mai simplu, un document este tradus mai întâi într-o limbă prestabilită, iar această versiune este apoi folosită pentru traducerea în alte limbi. Astfel, fiecare echipă nu trebuie să poată traduce direct din toate celelalte limbi oficiale.

Traducerea documentelor nu trebuie confundată cu interpretarea simultană, care permite comunicarea în timpul ședințelor de judecată.

Nu toate hotărârile sunt traduse în toate limbile

Printre hotărârile Curții de Justiție traduse, ca regulă generală, în toate limbile oficiale se află cele prin care aceasta răspunde întrebărilor adresate de instanțele naționale despre dreptul Uniunii, precum și cele pronunțate de Marea Cameră sau de plen.

Există însă și hotărâri și ordonanțe care nu sunt traduse în toate limbile. De regulă, acestea sunt disponibile în limba cauzei și în limba în care au fost redactate, de obicei franceza.

Munca juriștilor-lingviști face astfel posibil ca hotărârile europene să fie citite și folosite dincolo de granițele unei singure țări. Dincolo de cuvinte, ceea ce trebuie să treacă dintr-o limbă în alta este sensul juridic.