Lucrezi în weekend? Ce trebuie să știi despre zilele libere și sporurile salariale

Două zile libere pe săptămână nu înseamnă întotdeauna sâmbătă și duminică. Codul muncii permite acordarea repausului și în alte zile, dar stabilește condiții pentru angajatori și drepturi pentru salariați. Regula de bază: 48 de ore consecutive de odihnă.

Foto: Shutterstock

Pentru cei care lucrează în ture sau au un program diferit de cel obișnuit, întrebarea nu este doar „câte zile libere am?”, ci și „câte ore consecutive de odihnă primesc?”. Diferența contează: un interval care începe miercuri la prânz și se termină vineri la prânz înseamnă 48 de ore, chiar dacă se întinde pe trei zile calendaristice.

Zilele libere pot fi mutate, dar salariatul are dreptul la un spor

Repausul săptămânal se acordă, de regulă, sâmbăta și duminica. Dacă această variantă ar afecta interesul public sau desfășurarea normală a activității, zilele libere pot fi stabilite în altă perioadă a săptămânii, prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern.

În acest caz, salariatul are dreptul și la un spor salarial. Codul muncii nu stabilește un procent unic pentru acest spor: valoarea lui se negociază și se prevede în contractul colectiv sau în contractul individual de muncă.

Așadar, mutarea repausului în timpul săptămânii nu înlătură dreptul la spor, se arată într-un articol publicat pe JURIDICE.ro de Adriana Popescu, specialist în resurse umane.

Pot fi „strânse” zilele libere pentru mai târziu?

În situații excepționale, repausurile săptămânale pot fi acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă care nu poate depăși 14 zile calendaristice.

Angajatorul nu poate decide singur această organizare. Sunt necesare autorizarea inspectoratului teritorial de muncă și acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanților salariaților. Salariații beneficiază și de compensații salariale suplimentare.

Există însă discuții juridice despre numărul minim de zile lucrate consecutiv care justifică acordarea a patru zile de repaus cumulat. Important pentru salariați: simplul fapt că au lucrat mai mult de șapte zile la rând nu înseamnă automat că li se cuvin patru zile libere la final. Contează și cum au fost acordate perioadele de repaus în săptămânile respective.

Odihna dintre două zile de muncă nu înlocuiește repausul săptămânal

Repausul zilnic și cel săptămânal sunt drepturi distincte, iar perioadele respective se adaugă, nu se suprapun. Această distincție rezultă și din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

De exemplu, după o zi de lucru de 12 ore, salariatul trebuie să beneficieze de 24 de ore de repaus. Dacă urmează și repausul săptămânal, cele 48 de ore se adaugă acestui interval, rezultând 72 de ore consecutive de odihnă.

Când poate fi suspendat repausul

Codul muncii permite suspendarea repausului săptămânal pentru lucrări urgente necesare salvării bunurilor angajatorului, evitării unor accidente iminente sau înlăturării efectelor acestora asupra materialelor, instalațiilor ori clădirilor.

Este o situație diferită de acordarea cumulată a zilelor libere: din cauza urgenței, nu sunt necesare autorizarea ITM și acordul sindicatului sau al reprezentanților salariaților. Salariații implicați au însă dreptul la compensații salariale suplimentare.

În practică, verificarea programului de lucru trebuie să țină cont atât de orele consecutive de odihnă, cât și de sporurile aplicabile și de condițiile în care repausul este mutat, cumulat sau suspendat.