Simboluri ascunse ale stemelor judeţelor României: Leul din aur, sabia lui Pavel Chinezul sau gluma despre emblema din Mehedinţi „Mincinoşi şi Hoţi”
0
Fiecare judeţ al României are o stemă pe care unii o consideră potrivită, în timp ce alţii sunt de părere că simbolul judeţului este total nepotrivit. „Adevărul“ vă prezintă semnificaţia stemelor din judeţele ţării.
ALBA IULIA. Sigiliul lui Avram Iancu şi legionarul roman, principalele simboluri de pe stema judeţului Alba
Stema judeţului Alba datează de 20 de ani şi este în plin proces de modificare. Noua stemă a trecut de votul Consiliului Judeţean şi „aşteaptă“ avizul Guvernului pentru a intra în vigoare. Până atunci, însă, Alba rămâne cu stema aprobată în anul 1993.
Judeţul Alba a fost unul dintre primele care şi-a schimbat vechea stemă comunistă, venind cu următoarele arme: scut despicat, primul cartier de azur încărcat cu un legionar roman de argint privind spre senestra, ţinând cu mâna dextră o suliţă de argint şi cu cea senestră un scut negru pe care scrie cu argint: V.R.R. (Virtus Romana Rediviva). Cel de-al doilea cartier tăiat; în partea superioară pe un câmp roşu un zid de cetate având în poartă capul de bour, flancat de roză şi de semilună, totul de argint; în partea inferioară, pe aur, sigiliul oval al “Prefecturii Auraria Gemina”, adică sigiliul marelui erou naţional Avram Iancu.
ALEXANDRIA. Oaia, simbolul Teleormanului, element prezent pe toate stemele judeţului
Oaia a fost elementul distinctiv pentru Teleorman, fiind prezentă pe prima stemă a judeţului încă din 1715. De-a lungul anilor, stemele s-au schimbat, însă oaia a rămas drept simbol pentru Teleorman.
Prima stemă a judeţului datează din 1715 şi are în centru o oaie. Însemnări despre primele steme ale districtelor din Ţara Românescă datează din 1782 . Sigiliul domnesc al lui Nicolae Caragea prezenta medalioane cu herburile tuturor judeţelor din zona de sud, plasate uniform în jurul stemei mari a ţării. Teleormanul apare reprezentat de oaie, acesta fiind animalul cel mai des întâlnit în gospodării şi considerat specificul zonei.
ARAD. Cetate, cruce, ciorchine şi apă
Stema judeţului Arad are un trecut nu tocmai fericit şi asta pentru că în anul 2005 aceasta a fost catalogată ca fiind prea încărcată. Constatarea a fost făcută chiar de reprezentanţii Comisiei Naţioanale de Heraldică, care au somat Cosiliul Judeţean Arad să îşi schimbe de urgenţă stema. Comisia Naţională de Heraldică le-a sugerat aleşilor judeţeni să opteze pentru o variantă mai degajată, de unde să dispară sabia, element care compunea stema.
Sabia ilustra, în opinia unor consilieri judeţeni, determinarea arădenilor de a apara în orice condiţii interesele Aradului. Chiar dacă s-a iscat o adevărată dezbatere pe tema stemei, la sugestia secretarulului general al judeţului, Ioan Silaghi, care în 2005 a prezentat noua formă a stemei aleşii au votat-o. Cu precizarea că e ultima dată când Comisia Naţională de Heraldică îşi impune punctul de vedere. Din anul 2005, când printr-o hotărâre de Guvern a fost aprobată stema judeţului Arad, aceasta nu a mai fost contestată.
Cine-ar fi crezut că relaţiile bune pe care această zonă le-a avut cu Moldova vor fi „stipulate” până şi pe stema judeţului? Ei bine, printre simbolurile pe care aceasta le conţine se numără bourul, care face aluzie la posesiunile deţinute de domnii Moldovei în zonă şi la relaţiile existente în Evul Mediu între domnii Moldovei şi aceste ţinuturi.
Stema judeţului Bistriţa-Năsăud a fost adoptată printr-o hotărâre de Guvern din anul 1998. Aceasta se compune dintr-un scut împărţit în patru. În primul cartier, pe fond albastru, regăsim o acvilă naturală cu un scut de argint pe piept cu iniţialele VRR (Virtus Romana Rediviva) care ţine în cioc o cruce ortodoxă de aur. La baza acvilei mai găsim o carte deschisă de culoare albă.
BOTOŞANI. Semnificaţia stemei judeţului Botoşani: de la coasa ţăranilor de pe ogoare până la
Stema Botosaniului a fost gândită şi realizată după bogăţiile şi personalităţile reprezentative ale judeţului. Încastrată într-un scut francez antic, stema Botoşaniului spune povestea de aproape 40.000 de ani a judeţului din nordul Moldovei. racul iazurilor şi durerea pierderii ţinutului Herţa
Este vorba de o coasă, un rac roşu, marginile negre zimţate şi în mijlocul câmpului în partea de jos trei luceferi argintii. Stema judeţului este formată dintr-un scut francez antic despicat cu insiţiune.
BRAŞOV. Stema Braşovului, inspirată de o legendă veche de peste 1.000 de ani
Originea stemei Braşovului are o vechime de peste 1000 de ani şi vine dintr-o legendă care a dăinuit peste secole. Se spune că Regele Solomon, care era urmărit de invadatori, s-a refugiat la Braşov şi a reuşit să-o păcălească pe tâlhari.
Dacă de-a lungul timpului au existat numeroase interpretări ale stemei, o legendă a fost în final acceptată de istoric. Acum peste 1000 de ani Braşovul este doar un sat. Uneste este acum Cetatea şi Şcjeiul era doar o pădure imensă. Se spune că Regele ungar Solomon (1063-1074) se lupta cu un popor de invadatori, Cumanii, care obişnuiau să cucerească teritorii şi să ucidă pe oricine le stătea în cale.
BUZĂU. Stema judeţului Buzău cuprinde o biserică, o piesă din Tezaurul de la Pietroasa şi un ciorchine
Judeţul Buzău are o stemă oficială din vara anului 2013, forma ei fiind conturată în urma indicaţiilor comisiei de heraldică dar şi prin consultarea cetăţenilor. Stema ilustrează sugestiv istoria judeţului şi îndeletnicirile locuitorilor prin trei elemente reprezentative: biserica, Cloşca cu puii de aur şi un ciorchine de strugure.
Biserica, Cloşca cu puii de aur şi un ciorchine de strugure se regăsesc pe forma finală a stemei judeţului Buzău, aprobată joi de Consiliul Judeţean. Diferenţele faţă de vechea stemă nu sunt mari, o noutate fiind doar dispunerea aproximativ egală a celor trei sectoare.
CĂLĂRAŞI. Spicele de grâu, principalul simbol de pe stema neoficială a judeţului
Adoptarea unei steme a judeţului Călăraşi de către aleşii locali e mai mult decât o provocare. De mai bine de un an, consilierii judeţeni nu au reuşit să cadă de acord în ceea ce priveşte însemnul judeţului.
Pentru că actuala stemă nu a fost niciodată “trecută” prin votul Consiliului Judeţean, deci este folosită ilegal, spun specialiştii, pe 13 noiembrie 2013, s-a decis aprobarea uneia. Conform proiectului de hotărâre făcut public de CJ Călăraşi, consilierii au avut de ales între trei variante de stemă. Nici acestea nu au fost complete, urmând ca în cel mai scurt timp să fie gata o emblemă a judeţului Călăraşi.
CONSTANŢA. Corabia, peştele şi monumentul de la Adamclisi. Cum arăta stema comunistă
O corabie pe mare, un vultur care se hrăneşte cu un peşte şi Tropaeum Traiani, monumentul de la Adamclisi, sunt principalele desene care se află pe stema judeţului Constanţa.
Constanţa este oraş port şi tocmai de aceea de pe cartea de vizită nu putea să lipsească o corabie. Peştele simbolizează bogăţia Mării Negre care scaldă cu apele sale ţinutul dintre Dunăre şi Mare.
În judeţul Constanţa, la Adamclisi, se află unul dintre cele mai importante monumente antice de pe teritoriul României - Tropaeum Traiani, care este simbolizat şi el pe stema judeţului Constanţa.
Actuala stemă a Clujului, folosită din 1999, a fost adoptată în 2006, printr-o hotărâre de Guvern, şi este desenul unei eleve în urma unui concurs organizat în 1995 de Primăria Cluj-Napoca condusă în acele timpuri de Gheorghe Funar. Stemă reală a Clujului este foarte veche, datează din 1377, seamănă cu cea a oraşelor Cracovia şi Praga. Specialiştii în heraldică contestă actuala stemă.
Actuala stemă a oraşului cuprinde o reprezentare a lupului dacic, una a zeiţei Minerva şi una a monumentului Memorandiştilor şi e folosită în actele oficiale din 1999. Toate aceste elemente sunt dispuse în trei zone, denumite cartiere, colorate în roşu, galben şi albastru. Proiectul a fost realizat în 1995 de o elevă de clasa a XII-a la Liceul de Arte Plastice, în urma unui concurs organizat de administraţia locală, condusă atunci de Gheorghe Funar.
CRAIOVA. Leul este vechiul simbol al Olteniei, iar snopul de grâu reprezintă bogăţia
Actuala stemă a judeţului Dolj a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 626 din data de 29 mai 2003 şia fost publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 13 iunie 2013.
Stema judeţului Dolj se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi retezat. În cartierul unu, în câmp roşu, un leu rampant, încoronat, de aur, armat şi limbat cu negru, tinând o sabie de aur, în pal. În cartierul doi, în câmp roşu, un snop de grâu, de aur, iar în cartierul trei, în câmp albastru, un peşte de argint, orientat spre dreapta.
Judeţul Vrancea este printre foarte puţinele judeţe din ţară care nu are o stemă aprobată de Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie.
La momentul actual, cinci judeţe din ţară nu au o stemă aprobată. Printre ele se află şi judeţul Vrancea. Deşi există o stemă aprobată la sfârşitul anilor ’90, între timp a apărut o nouă legislaţie care interzice ca stemele judeţelor să poarte înscrisuri. Pe stema judeţului Vrancea, care are ca simboluri acvila cu cruce în cioc, capul de bour şi butoiul de vin apare scris „Unirea şi patria”.
HUNEDOARA. Decebal, Traian şi blazonul Corvinilor pe stema Hunedoara. Ce semnificaţii are simbolul judeţului
Stema judeţului Hunedoara, în care sunt ilustrate două dintre cele mai importante personalităţi din istoria poporului român, Decebal şi Traian, vorbeşte despre o comunitate care se raportează cu mândrie la istoria antică a ţinutului Hunedoarei.
Decebal, Traian şi blazonul Corvinilor sunt ilustrate pe stema judeţului Hunedoara, compusă dintr-un tripartit în furcă răsturnată.
În primul cartier, pe roşu, este reprezentat un personaj stând în picioare, ţinând în mâna dreaptă un scut oval, cu mâna stângă sprijinind sabia, toate de argint, costumaţia, scutul şi arma fiind specifice luptătorilor daci.
IAŞI. Cât este de potrivită emblema heraldică cu specificul zonei
Actuala stemă a judeţului Iaşi, aprobată de Guvern prin Hotărârea nr. 990/2003, este reprezentată printr-un scut arcuit de culoare roşie, un cal de argint şi o coroană voievodală de aur cu pietre preţioase.
Actuala stemă a judeţului Iaşi a fost aprobată în urmă cu 12 ani. Iată cum arată descrierea oficialilor care au înaintat cererea către Guvern la vremea respectivă. În 2003, şef al Consiliului Judeţean Iaşi, instituţie care se ocupă inclusiv de heraldica judeţului, era Lucian Flaişer:
"Pe scut, un cal de argint în poziţie «trecând spre stânga" (dreapta privitorului). În cantonul superior dextru, dreapta sus (stânga privitorului), o coroană voievodală de aur, bătută cu pietre scumpe.
PIATRA NEAMŢ. Capra neagră, simbol perpetuu al judeţului Neamţ. Mănăstirile şi barajul Bicaz au dispărut în timp de pe stemă
Cartea de vizită a judeţului Neamţ a suferit două transformări în ultimii 25 de ani. Actuala stemă păstrează capra neagră peste o stâncă de argint umbrită, ce reprezintă simbolic şi heraldic vechea stemă a judeţului.
Stema actuală a judeţului Neamţ a fost aprobată în urmă cu şapte ani (28 noiembrie 2007), prin hotărâre de Guvern, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial pe data de 11 decembrie 2007.
„Stema judeţului Neamţ se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, antic, de culoare roşie, având pe mijloc un pal vertical îngustat, din aur. În partea dreaptă se află o capră neagră, sărind peste o stâncă de argint umbrită. În partea stângă se află trei spice de grâu în fascie, de aur“, se arată în actul oficial al Guvernului condus la acea vreme de prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu.
SLATINA. Un turn de veghe, sursa inspiraţiei de secole pentru stema judeţului Olt
Cea mai recentă stemă a judeţului Olt este foarte recentă şi datează din anul 2002, când a fost aprobată de autorităţile guvernamentale. Până la acel moment însă, judeţul Olt a avut alte steme. Puţini cunosc că, de exemplu, Oltul a fost foarte aproape de a avea o stemă pe care figura însăşi coroana regală.
Actuala stemă a judeţului Olt a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1379 din data de 6 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 928 din 18 decembrie 2002. Descrierea stemei din prezent împrumută elemente din prezent, pe care le combină cu elemente din istorie. Conform declaraţiilor arhitectului-şef al judeţului, Ovidiu Davidescu, stema actuală a judeţului Olt se compune dintr-un scut cu baza curbată, sfertuit printr-o cruce de aur.
SUCEAVA. Leii de pe stema judeţului
Stema judeţului Suceava reprezintă un munte cu o cruce în vârf, străjuit de doi lei care sprijină o coroană evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei şi atestă statornicia organizării statale.
Stema judeţului Suceava a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Stema se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de argint, limbaţi roşu, afrontaţi, sprijinindu-se cu labele inferioare pe câte un pisc şi ţinând în labele superioare o coroană voievodală de aur. Elementele ce compun stema evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei şi atestă statornicia organizării statale.
TIMIŞOARA. Stema judeţului Timiş: Leul din aur poartă sabia victorioasă a lui Pavel Chinezul
Actuală stemă a judeţului Timiş a fost aprobată prin publicarea în Monitorul Oficial în 30 mai 2002. Leul cu braţ înarmat, caracteristic Banatului Timişan, simbolizează apărătorii ţinutului şi ai creştinătăţii împotriva armatelor otomane.
Hotărârea aprobării stemei judeţului Timiş a fost publicată în Monitorul Oficial în 2002, la zece ani după ce Guvernul României a aprobat noua stemnă, în temeiul Constituţiei şi a Legii 102/1992.
Conform descrieii oficiale, stema judeţului Timiş, potrivit anexei nr. 1; “se compune dintr-un scut tăiat; în partea superioară, pe câmp roşu, un leu din aur ieşind din crenelurile unui zid din aur zidit. Leul ţine o sabie încovoiată, cu vârf lat, din argint. În colţul din dreapta sus se află un soare din aur, iar în stanga sus, o lună din argint în creştere.
TULCEA. Braţele Dunării, peştele şi crucea paleocreştină. Cum arăta stema comunistă
Cartea de vizită a judeţului Tulcea este reprezentată de cele trei braţe ale Deltei Dunării: Sulina, Chilia şi Sfântul Gheroghe, peşte şi o cruce creştină. Stema judeţului Tulcea a fost aprobată prin hotărârea 538/30 mai 2002 privind aprobarea stemei judetului Tulcea, publicată în Monitorul Oficial 396 - 10.VI.2002.
Stema se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu trei fascii orizontale din argint. Pe fundal se profilează doi delfini din aur. Între cei doi delfini se află o cruce paleocrestină din aur.
TURNU-SEVERIN. Stema Severinului şi dilema unui oltean
Fiecare localitate este unică în felul său, iar pentru a o îndrăgi şi preţui la adevarata sa valoare trebuie să-i cunoaştem istoria. Aşa au gândit şi edilii oraşului când au schiţat stema oraşului pusă pe indicatoarele amplasate la intrările în municipiul Drobeta Turnu Severin. Numai că de la intenţia municipalităţii şi până la înţelegerea semnificaţiei acesteia este cale lungă.
Cum pe plăcuţele de înmatriculare ale autoturismelor aparţinând cetăţenilor din judeţul Mehedinţi scrie „MH – ...– ...”, printre olteni se spune în glumă că severinenii sunt „Mincinoşi şi Hoţi”. Aşa crezu şi nea Mărin când veni la Severin că-şi îndesă bine portofelul în buzunarul de la haină. Dar să-l lăsăm mai bine pe nea Mărin să ne povestească ce văzu el la intrare în Severin de rămasă pironit vreo juma de oră, ca Veta când îi adusă Sucă de la Craiova televizor cu culori:
VASLUI. Peştele, albina, roata morii de apă şi capul de bour, atestate din Evul Mediu
Stema municipiului Bârlad, judeţul Vaslui, se compune dintr-un scut triunghiular pe fond albastru care are în mijloc o roată de moară şi în jurul ei trei peşti stilizaţi. Stema a avut drept model sigiliul Şoltuzului de Bârlad, primarul târgului de la 1610. Pe stema judeţului Vaslui apar albinele şi stupul din nuiele, peştii şi capul de bour moldovenesc.
Actuala stemă a Bârladului a fost publicată în Monitorul Oficial în decembrie 2005 după ce a parcurs toate etapele necesare pentru avizare, cinci la număr. Modelul de stemă a fost conceput de un specialist în domeniu, Radu Tudor Tiron, membru al Academiei internaţionale de heraldică, la propunerea prof. Dr. Elena Monu, preşedintele Academiei Bârlădene.
ZALĂU. Ce spune stema Sălajului despre judeţ: avem biserici, cetăţi romane şi suntem o zonă viticolă
De aproape 13 ani, simbolurile reprezentative ale Sălajului sunt bisericile de lemn, cetăţile romane, cultura viţei de vie şi râurile care străbat judeţul. Cel puţin asta sugerează stema judeţului, aprobată în 2002.
Potrivit scriitorului Florin Horvath, specialist în heraldică, prezenţa siluetei unei biserici de lemn pe crucea care delimitează cele patru câmpuri ale stemei ”mărturiseşte puterea credinţei statornicite pe aceste meleaguri”.
Câmpul din dreapta sus (stânga, cum privim noi) găzduieşte simbolul Porţii Praetoria de la Castrul Roman Porolissum de la Moigrad, care reprezenta - subliniază scriitorul - limesul Imperiului Roman în zonă. Simbolul ilustrează ideea de zonă de legătură a judeţului între Transilvania istorică şi Ţara Silvaniei, dar şi poziţia geografică a Sălajului drept poartă de intrare în Transilvania.
La acest material au participat Cosmin Zamfirache, Alina Pop, Borcea Ştefan, Mariana Iancu, Sabina, Bianca Sara, Iulian Bunilă, Elisabeth Bouleanu, Simona Suciu, Bogdan Iancu, Ionela Stănilă, Ştefan Both, Mugurel Manea, Andreea Mitrache, Dorin Ţimonea, Dănuţ Zuzeac, Corina Macavei, Daniel Guţă, Florina Pop, Cezar Pădurariu, Florin Jbanca.
Se încarcă comentariile...
