Decebal, Traian şi blazonul Corvinilor pe stema judeţului Hunedoara. Ce semnificaţii are stema Hunedoarei
0Stema judeţului Hunedoara, în care sunt ilustrate două dintre cele mai importante personalităţi din istoria poporului român, Decebal şi Traian, vorbeşte despre o comunitate care se raportează cu mândrie la istoria antică a ţinutului Hunedoarei.
Decebal, Traian şi blazonul Corvinilor sunt ilustrate pe stema judeţului Hunedoara, compusă dintr-un tripartit în furcă răsturnată.
În prima suprafaţă, pe roşu, este reprezentat un personaj stând în picioare, ţinând în mâna dreaptă un scut oval, cu mâna stângă sprijinind sabia, toate de argint, costumaţia, scutul şi arma fiind specifice luptătorilor daci.
În cel de-al doilea chenar, pe albastru, este reprezentat un personaj purtând costum specific împăraţilor romani, ţinând în mâna stângă un document în formă de sul, totul de argint. „Cele două personaje, Decebal şi Traian, vorbesc despre istoria antică, relevând procesul de formare a poporului român”, informează Consiliul Judeţean Hunedoara.
În cel de-al treilea cartier, pe aur, se află un corb negru ţinând în cioc un inel de argint, cu piatră roşie şi stând pe o ramură verde de stejar. „Corbul cu inel în cioc, blazonul familiei Corvin, aminteşte rolul important pe care l-a avut în istoria neamului nostru Iancu de Hunedoara”, au informat reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara.
Vă recomandăm şi:
Jafurile săvârşite în anii 1930 în minele de aur din Apuseni arată cât de bogate erau zăcămintele. Bandele de hoţi care dădeau târcoale cămărilor de aur şi cei care îşi riscau viaţa coborând cu funii în puţurile adânci de zeci de metri scoteau la suprafaţă sute de grame de metal preţios, la fiecare încercare. Într-un dosar păstrat la arhive, 30 de hunedoreni erau anchetaţi pentru că ar fi furat aur în valoare de zece milioane de lei.
În 30 noiembrie 1867, celebrul ziar „The Times” publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al ”The Times” şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite de daci.
Avocatul Petru Groza, fost şef de guvern, a fost în perioada interbelică unul dintre cei mai mari magnaţi ai ţării. Afacerile prospere i-au adus şi necazuri în justiţie. Arhivele naţionale din Hunedoara păstrează mai multe dosare în care omul politic era reclamat pentru infracţiuni economice, dar şi reclamant în procese de calomnie.
Un publicist şi geolog englez a dezvăluit într-un jurnal de călătorie apărut în Londra, în 1862, cât de mare a fost şocul primelor sale întâlniri cu comunităţile de ţigani care locuiau în tabere de corturi pe malul râurilor Mureş şi Strei şi la marginea orăşelelor hunedorene ale secolului XIX.
Se încarcă comentariile...
