Stema judeţului Buzău cuprinde o biserică, o piesă din Tezaurul de la Pietroasa şi un ciorchine

Forma finală a stemei judeţului Buzău, stabilită în 2013

Judeţul Buzău are o stemă oficială din vara anului 2013, forma ei fiind conturată în urma indicaţiilor comisiei de heraldică dar şi prin consultarea cetăţenilor. Stema ilustrează sugestiv istoria judeţului şi îndeletnicirile locuitorilor prin trei elemente reprezentative: biserica, Cloşca cu puii de aur şi un ciorchine de strugure.

Biserica, Cloşca cu puii de aur şi un ciorchine de strugure se regăsesc pe forma finală a stemei judeţului Buzău, aprobată joi de Consiliul Judeţean. Diferenţele faţă de vechea stemă nu sunt mari, o noutate fiind doar dispunerea aproximativ egală a celor trei sectoare.   

Biserica reprezintă vechiul sediu episcopal al Buzăului, care a avut un important rol politic, religios, cultural, administrativ şi judecătoresc, sugerând în acelaşi timp, prin modul de reprezentare a construcţiei, rolul şi locul Buzăului în configuraţia geopolitică a timpului – aşezare domnească vremelnică, sediu al Băniei Tării de Jos (a Buzăului şi Brăilei), important centru comercial şi mestesugăresc. 

Este una dintre cele cinci cetăţi de caramidă amintite de raguzanul Giacomo di Petro Luccari, ca fiind ridicate în vremea lui Radu Negru Voievod. Biserica este şi vechea stemă a judeţului. 

Fibula este piesa principală a celebrului Tezaur de la Pietroasele, cunoscut sub denumirea populară Cloşca cu puii de aur, imagine reprezentativă pentru trecutul judeţului Buzău. În anul 1837, doi meşteri locali care lucrau la o carieră de piatră din zona Pietroasele au descoperit tezaurul Cloşca cu Puii de Aur. Locul este marcat printr-un mic monument ridicat la ieşirea din satul Pietroasa Mică. 

Ciorchinele de strugure face referire la una din ocupaţiile predominante ale locuitorilor judeţului Buzău, viticultura. Avcestea sunt argumentele din expunerea de motive ataşată proiectului de hotărâre, din 2013, care a stabilit noua stemă. 

La realizarea stemei judeţului Buzău s-a lucrat din 2007. De atunci, s-au luat în calcul trei variante, forma finală incluzând câte un element distinctiv din toate cele trei propuneri. Aceste variante au fost elaborate şi în baza unor observaţii formulate de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române. 

Citeşte şi

Lucian Boicu, graficianul buzoian de la Hollywood care a lucrat la crearea efectelor speciale din filmul „Amerian Sniper“, cu şase nominalizări la Oscar