Sever Bocu, cel mai mare politician bănăţean: “Centralismul a dus la aceleaşi concluzii logice: exploatare sau sărăcie”
0
După Revoluţie, cei care au ajuns la centru au făcut-o pentru interese personale, niciunul nefiind interesat să se ocupe de problemele cu care se confruntă cei din această zonă a ţării. Sever Bocu a fost în perioada interbelică unul dintre cei mai înverşunaţi politicieni bănăţeni.
Este cunoscut faptul că Banatul nu a dat niciodată foarte mulţi oameni politici la Bucureşti. Numărul politicienilor din această zonă este incomparabil cu cel al reprezentanţilor sudul României, care sunt în majoritate.
După Revoluţie, cei care au ajuns la centru au făcut-o pentru interese personale, nici unul nefiind interesat să se ocupe de problemele cu care se confruntă cei din această zonă a ţării.
Vocea bănăţenilor nu a prea fost ascultată niciodată de la unirea cu Vechiul Regat. Unul dintre cei mai importanţi oameni politici din Banat este fără îndoială Sever Bocu (1874-1951), un om care s-a luptat pentru unire, însă apoi a purtat un război împotriva centralismului de la Bucureşti.
“Banatul a cerut şi va insista, ca printr-o largă descentralizare să i se asigure: autonomia administrativă, oprirea evaziunii fiscale, proporţionalitatea în contribuţiile la sarcinile statului. (...) Duşmanul... este centralismul hrăpăreţ care suge vlaga acestui popor. Bucureştii au luat proporţii fantastice numai în câţiva ani. (...) În oraşele periferice dimpotrivă, totul lâncezeşte, datorită jefuirii metodice a provinciilor prin centralism”, a scris Sever Bocu în ziarul „Vestul”, din 22.01.1933.
A fost unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român, ulterior Partidul Naţional Ţărănesc, deputat reprezentant al Banatului, apoi ministru în guvernul lui Iuliu Maniu. A fost preşedintele organizaţiei din judeţul Timiş-Torontal a PNŢ. A fost ales, pentru prima dată, deputat în Parlamentul României, în 1921.
„Directoratul Banatului” s-a aflat sub conducerea sa. Tot el a fost şi guvernator al ţinutului Timiş între 1938 - 1940. La alegerile din 1946 a fost ales deputat de Timiş-Torontal, pentru ultima oară. Va fi reales de nouă ori de către bănăţeni, datorită intransigenţei cu care a susţinut cauza acestora. În primul guvern condus de Iuliu Maniu, în 1928, Sever Bocu este numit Ministru al Banatului, fără portofoliu.
În perioada interbelică, a înfiinţat, la Timişoara, cotidianul Vestul. A fost una dintre publicaţiile de anvergură din această parte a ţării, în paginile căreia s-a reflectat dorinţa de libertate decizională a bănăţenilor.
Împotriva politicii de centralizare
După reorganizarea administrativă făcută de noua guvernare, ajunge la putere Guvernul condus de Nicolae Iorga. Sever Bocu, în total dezacord cu politica de la centru, subliniază incorectitudinea sistemului centralizat.
Astfel, în ziarul Vestul, în 16 mai 1931, îi apare un articol remarcabil, intitulat “Popor din Banat, trezeşte-te!”, în care arată cât de nedrept este tratamentul care i se administrează Banatului, cât este de marginalizat şi cum îi sunt ignorate necesităţile şi dorinţele.
Sever Bocu, unul dintre românii bănăţeni care au participat la conferinţa din capital Franţei, a devenit unul din cei mai înverşunaţi adversari ai centralismului bucureştean.
Sever Bocu, declara în 1934, în ziarul Vestul: “Eu sunt un regionalist. Baza programului meu e regionalismul. Eu cred că provinciile vor trăi, vor progresa şi vor muri pe această chestie a descentralizării”. Tot acolo scria în 1930: “Un om care nu-şi iubeşte întâi satul, provincia sa natală restrânsă, nu-şi iubeşte ţara”! Prin centralizare, oraşele de la vest, care “alcătuiesc azi o puternică cultură de graniţă”, vor ajunge “pe urmele Iaşilor, ruine glorioase în profitul unui singur oraş, al Bucureştilor”!, scria Sever Bocu, în perioada interbelică.
Sever Bocu a condamnat faptul că în instituţiile centrale de stat ardelenii şi bănăţenii erau numiţi doar izolat şi doar dacă acceptau să devină “instrumente politice ale partidelor din Vechiul Regat”.
“Centralismul nu are naţionalitate; el a dus, fie că a fost unguresc sau românesc, la aceleaşi concluzii logice: exploatare sau sărăcie”!
Politica de centralizare excesivă promovată de cercurile conducătoare din Bucureşti după model francez, care defavoriza în mod clar vestul ţării, lăsa impresia că teritoriile respective erau considerate numai un “provizorat” în apartenenţa lor la Regatul României.
Bustul lui Sever Bocu din Parcul Central din Timişoara Foto: banaterra.eu
În 1931, Sever Bocu scria în Vestul: “De şapte ani Banatul varsă anual milioane, contribuind cu cea mai mare cotă – date fiind industria şi comerţul său odinioară în floare – la augmentarea fondului de ucenici. Din cele peste 25 de milioane s-a dat o singură dată, pentru îmbrăcarea ucenicilor (din Timişoara), numai 200.000 lei”.
La cuţite cu Nicolae Iorga
Începeau să se producă şi tensiuni între bănăţenii localnici şi noii veniţi din restul României, fapt care a solidarizat naţionalităţile din Banat printr-o diferenţiere supraetnică, de felul băştinaşi şi colonişti.
În acei ani un exponent de frunte al centralismului era Nicolae Iorga, prim-ministru în 1931. Acesta spunea: “O uliţă din Bucureşti valorează mai mult decât toate satele din Banat şi Ardeal”!
În vara aceluiaşi an Iorga a vizitat Timişoara împreună cu regele Carol II, rechiziţionând cu acea ocazie pentru guvernul central un automobil “Lincoln” care fusese cumpărat de localnici pentru nevoile fostului Directorat al Banatului...
Sever Bocu a fost respectat de toţi locuitorii regiunii, indiferent de naţionalitate. Când era văzut pe străzile Timişoarei era adeseori însoţit de remarci de tipul: “Ö az!”, în maghiară (El este!) ori “Schau! Der Bocu!”, în germană.
A înfiinţat Mitropolia Banatului şi Universitatea de Vest
Trecut sub tăcere în anii comunismului, numele lui Sever Bocu a ieşit oarecum din uitare. Sever Bocu este o pagină nu numai în istoria Timişoarei, ci şi a României. A fost una din marile valori pe le-a dat Partidul Naţional Român, respectiv Partidul Naţional Ţărănesc din Banat.
A obţinut peste 80 % din voturi la alegerile Parlamentare în 1946. Meritele lui Sever Bocu pentru Timişoara au fost enorme. Datorită eforturilor lui s-a reînfiinţat Mitropolia la Timişoara, lui i se datorează mutarea la Timişoara a multor instituţii din Ardealul de Nord, datorită lui s-a înfiinţat Universitatea de Vest, el a miliata pentru înfiinţarea unui post de radio la Timişoara.
Înfinţează Asociaţia Luptătorilor Bănăţeni, datorită lui se ridică mai multe monumente în cinstea unor personalităţi bănăţene (Eftimie Murgu, Coriolan Brădinceanu, Alexandru Mocioni etc.).
Moare în închisoarea de la Sighet
Sever Bocu s-a născut în comuna Şiştarovăţ, lângă Lipova, la 19 noiembrie 1874. A urmat Academia Comercială din Viena, apoi studiază jurnalistica la Paris. Devine redactor al ziarului Tribuna poporului. Alături de alţi ziarişti şi oameni de cultură, pune bazele Sindicatului Presei Române. A fost acuzat de către autorităţile ungare pentru articolele scrise, în care susţinea drepturile naţionale ale românilor; a fost condamnat la închisoare de mai multe ori, condamnări pe care le-a executat.
A fost membru al Comitetului celor Doisprezece (principalul organism de conducere a românilor refugiaţi din Transilvania). Comitetul va redacta Declaraţia de război împotriva Austro-Ungariei pentru a alipi Ardealul la România.
Convins de importanţa unităţii românilor, merge la Paris,, alăturându-se delegaţiei române la Conferinţa de Pace, pentru a obţine recunoaşterea internaţională a Marii Uniri. Va fi consilier tehnic pe lângă delegaţie, în problemele integrităţii Banatului istoric.
Autorităţile comuniste l-au considerat un pericol pentru procesul de impunere a sistemului politic totalitar. Nu va lua parte la lucrările Parlamentului constituit, acuzând autorităţile comuniste de fraudă electorală. Sever Bocu a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950, a fost întemniţat la Sighet, de unde a trecut la cele veşnice în 21 ianuarie 1951.
Se încarcă comentariile...
