FOTO Maşinile fabricate în vestul României: Marta, prima de pe teritorul ţării, Malaxa, cea „furată“ de sovietici, şi „Lăstunul“ visat de Ceauşescu
0
La Arad s-a fabricat prima maşină de pe teritoriul actual al României, la Reşiţa s-a produs un vehicul care l-a cucerit pe Brejnev, iar Timişoara a fost casa „Lăstunului” visat de Nicolae Ceauşescu.
Prima fabrică de autovehicule de pe actualul teritoriu al României a fost înfiinţată la Arad. În oraşul din vestul ţării s-a produs, începând din 1910, autoturismul Marta (acronimul de la Magyar Automobil Részvény Társaság Arad). Era o sucursală a firmei americane Westinghouse, prin intermediul subsidiarei franceze din Le Havre.
Fabrica a fost construită în 1908, pe un teren pus la dispoziţie de Primăria Arad, oraş care înainte de primul Război Mondial era parte din Ungaria.
Interesant este că fabrica a fost făcută la Arad, şi nu la Timişoara, un oraş puternic industrializat aflat la 60 de kilometri distanţă. O explicaţie este aceea că în Timişoara s-a dezvoltat o importantă reţea de transport în comun, aici circulând şi primul tramvai electric de pe teritoriul actual al ţării, în 1899.
La fabrica Marta se făceau motoare pentru utilaje feroviare, autobuze cu şi fără etaj, camioane de trei şi cinci tone, iar din 1910 a începutut producţia de autoturisme mici, de patru cilindri, care avea între 20 şi 40 cai putere, pe transmisie prin cardan sau transmisie prin lanţ.
Până în anul 1912 s-au fabricat 150 de maşni. În acelaş an Westinghouse intră însă în faliment, iar fabrica este preluată de Austro Daimler – care va fabrica autoturismele la Arad tot cu numele Marta.
Cele mai de succes maşini au fost cele pentru taxi. Era un vehicul cu patru cilindri, cu 2.500 cmc şi o putere de 18 sau 22 cai. A ajuns să fie exportată în toată Europa Centrală. Se spune că în Arad, în anul 1936 mai circula o asemenea maşină, care avea peste un milion de kilometri parcurşi.
Din 1912, la Arad se fabricau şi camioane Daimler. Din 1908-1914 ies pe poarta fabricii peste 650 de maşini şi autobuze. După începerea războiului se va fabrica motoare de avion. După război, Aradul intră în componenţa României şi se rupe legătura cu firma mamă, Daimler.
Fabrica de vehicule Marta este unită cu fabrica de vagoane Witzer, luând astfel fiinţă societatea Astra. Aici începe producţia unui avion numit Astra Porto, care avea un motor Hispano Suiza de 300 cai. Armata Română a comandat 25 de bucăţi. Au mai fost construite câteva autobuze luxoase, cu motor de cilindri, de 8.000 cmc, care dezvoltau 60 CP.
În anul 1926 se desfiinţează Fabrica, se demontează utilajele, se transportă la Braşov, unde se înfiinţează Intreprinderea Aeronautică Română (IAR).
Malaxa de la Reşiţa l-a impresionat pe Brejnev
Până la Dacia, considerat primul automobil românesc, fabricat la Piteşti, începând din anul 1966, istoria maşinilor de pe plaiurile autohtone se concentra tot în vestul ţării.
Aşadar, primul automobil românesc, cu mult înaintea Daciei, s-a fabricat la Reşiţa. Industria Auto Malaxa din Reşiţa a luat fiinţă în 1945. Aici s-a produs o maşină echipată cu un motor de trei cilindri, cu o putere de 30 cai putere, care avea să se bucure de un real succes.
La aceea vreme nu era puţin lucru ca un autovehicul să atingă viteza maximă de 120 km/h şi să aibe un consum de zece litri la suta de kilometri. Autoturismul Malaxa avea aceste calităţi. Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din faţă.
Autoturismul Malaxa s-a fabricat timp doi ani, între 1945-1947. În această perioadă, pe poarta fabricii de la Reşiţa au ieşit 1.600 de maşini. Producţia a fost oprită în 1947, odată cu începutul sovietizării ţării. Producţia a fost transferată de ruşi la Podgorye, astăzi în Belarus. Se spune că Leonid Brejnev a fost cel care a decis să mute liniile de asamblare în URSS, după ce a făcut o călătorie la Sofia cu o maşină Malaxa, de care a fost impresionat.
Maşina visurilor lui Ceauşescu, la Timişoara
Timişoara nu se putea lăsa mai prejos în industria auto. În oraşul de pe Bega avea să se fabrice prima maşină românească de mic litraj: Dacia 500 “Lăstun”. A fost maşina visurilor lui Nicolae Ceauşescu. Uzina Autoturisme a fost apărut în 1988.
Inginerul Adrian Marian a făcut parte din grupul celor care au lucrat la proiectarea maşinii. „Era o idee a lui Ceauşescu. Am avut peste 20 de vizite de la el până să-l aprobe. Toţi dictatorii au vrut să aibă maşini mici. Musolini a avut Fiat 500, Hitler WV „Broască”, iată că au făcut şi lucruri bune. Dacia 500 trebuia să fie un vehicul pentru tineret”, a spus Adrian Marian.
Fostul preşedinte a fost extrem de pretenţios în privinţa „Lăstunului” şi le-a trasat sarcini stricte proiectanţilor. Acesta a cerut ca autovehicolul să aibă un preţ cât un televizior, 500 de kg, consum de trei litri şi să fie sub trei metri. “Totul a fost realizat. Dacă nu ieşea te rădea! Americanii descoperă acuma maşina sub trei metri, dar noi am făcut asta în 1981”, a spus spus designerul.
Nu era o maşină în care să exceleze confortul, avea însă consum mic şi era din fibră de sticlă (răşini sintetice). Era cu două uşi şi hayon. Au existat trei serii ale modelului Lăstun.
Prima serie avea toate elementele de caroserie din fibră de sticlă, uşile din fibră de sticlă, fără tapiserie la interior, scaunele îmbrăcate în vinil, stopuri mici, fără lumini de mers înapoi şi grila frontală integrată în capotă.
A doua serie avea elemente de caroserie atât din tablă, cât şi din fibră de sticlă, uşi din tablă, tapisate la interior şi scaune îmbrăcate în vinil sau tapisate.
Sursa Foto: automobileromanesti.ro
Ultima serie, fabricată doar după Revoluţie, avea toate elementele de caroserie din tablă, stopuri mari, late, cu lumini de ceaţă şi de mers înapoi, hayon cu yală exterioară, iar la unele modele ştergător de lunetă.
„Lăstunul” s-a produs la Timişoara până în 1991, iar pe poarta Uzinei Autoturisme au ieşit aproximativ 5.400 de maşini.
În 1992, Guvernul a închis fabrica de la Timişoara, motivând ca Lăstunul nu mai este competitiv şi că nu mai reprezintă poporul roman.
Maşină electrică – un nou vis la Timişoara
Relansarea industriei automotive din zona vest aduce speranţe pentru fabicarea unei maşini în Timişoara. La ora actuală, furnizorii locali de componente produc toate piesele pentru o maşină, de la A la Z. Software, componente pentru motor, radiatoare, lămpi, anvelope, volane, sisteme de siguranţă, curea de transmisie, cabluri, huse, volane, componente electrice, centuri de siguranţă. Toate acestea sunt doar o parte din ofertele sectorului automotive din Banat.
Mărcile pentru care se lucrează în Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin sunt: Nissan, Mercedes-Benz, General Motors, Opel, WV, Ford, Renault, Peugeot, Citroen, Audi, Porche, Chrysler sau Dacia.
“La un moment dat, ideea refacerii industriei auto pe un anumit sector, la Timişoara, este posibilă. Noi ne gândim, fără să spunem însă, că avem soluţii. Mediul economic local sau regional poate să constituie o soluţie. Şi nu aş exclude domeniul universitar, de unde vine specialistul de mâine. La ora actuală, foarte multe dintre soluţiile din domeniul industriei auto se duc spre micşorarea capacităţilor cilindrice ale maşinii. Duc spre minimizare. O maşină electrică este o necesitate pe viitor. Este cea mai bună soluţie când vine vorba despre consum şi ecologie. Toţi marii producători din domeniu au adus soluţii mini. Nu este o utopie ca Timişoara să fabrice cândva un nou vehicul”, spune profesorul Liviu Mihon, de la Facultatea de Mecanică a Universităţii Politehnica.
Citiţi şi:
Puternica industrie automotive din vestul României dă de lucru absolvenţilor de la Politehnică
FOTO Universitatea Politehnica din Timişoara şi-a făcut echipă de "Formula 1". Studenţii construiesc primul monopost pentru concurs
Se încarcă comentariile...
