Din lipsa cultului pentru cafea, românii beau o zeamă lungă cu lapte: „Nu e nici gustoasă, nici sănătoasă“
0
Bogdan Lauric, un barista (specialist în prepararea cafelei) din Timişoara, arată cum ar trebui, de fapt, să ne bucurăm de aroma cafelei pe care o bem în fiecare zi.
„O cafea lungă cu lapte“, aceasta este cea mai frecventă cerinţă în cafenelele din România. Clienţii cred că astfel au parte de o cafea mai puţin tare şi mai benefică pentru organism, dar lucrurile stau exact invers.
„Românii nu ştiu să bea cafea. Cafeaua lungă cu lapte nu e cafea. Nu e nici gustoasă, nici sănătoasă. La noi, cafeaua lungă cu lapte este 60 la sută apă, 30 la sută cafea şi restul lapte. Dar românii preferă să fie <halba> cât mai mare şi să stea cât mai mult la ţigară. În ţările avansate, unde există o cultură a băutului de cafea, nu există «cafea lungă». Cu toate astea, americanii au fost cei care au adus zeama lungă, lor le place tot ce e mare. Iar noi copiem mereu tot ce e mai prost şi mai facil“, a declarat Bogdan Lauric, unul dintre puţinii barmani din România cu diplomă de barista.
Apa se bea înainte de cafea
Cu o experienţă de zece ani, timişoreanul Bogdan Lauric a explicat de ce adevărata cafea este cea espresso, cum se face o cafea ristretto, ce este capuccino, latte macchiato sau cafeaua americano.
„Adevăraţii băutori de cafea beau ristretto. Vine de la italieni. Este traducerea de la «deget». Este un espreso cu jumătate din cantitatea de apă. Aşa simţi cel mai bine aroma cafelei. Îţi poţi da seama cel mai bine ce cafea bei. Se serveşte cu un pahar mic de apă. Am văzut că la noi oamenii beau apa după ce au terminat cafeaua sau în timp o servesc. Nu ştiu că apa li se pune pentru a-şi clăti gura înainte, tocmai pentru a simţi mai bine aroma cafelei“, a explicat Bogdan Lauric.
Cafeaua lungă este mai degrabă apa cu gust de cafea, lăsată să curgă de la espressor.
„Este şi toxică. Cu cât curge mai multă apă prin cafea, cu atât se elimină mai multe substanţe toxice din cafeaua deja supraexpusă. Se diluează automat şi aroma, cafeaua se arde, pentru că apa care trece prin ea are 120-130 de grade. Cu cât este mai scurtă cafeaua, cu atât e mai bună şi mai sănătoasă. Nu este mai tare, cum zic unii neiniţiaţi, ci este mai aromată. Atunci simţi ce cafea bei, poţi să faci diferenţieri şi comparaţii“, a mai spus Lauric.
Cea mai obişnuită cafea în rândul iubitorilor din Europa este espresso-ul simplu. Este cafeaua normală şi se bea la ceaşcă mică. În rândul specialiştilor există şi termenul de cafea Americano, ceea ce seamănă cu o cafea lungă.
„Este un shot de espresso cu multă apă fierbinte. Dar nu este cafeaua lungă“, a mai spus specialistul.
Variante cu mai puţină cofeină
Cele mai cunoscute variante de cafea cu puţină cofeină sunt caffe machiatto (sau latte machiatto), capuccino şi moccacino. Aici îşi poate etala talentele un adevărat barista. Acesta va servi produsele cu un desen realizat pe spuma de lapte.
„Contează cum se face împărţeala. La capuccino, e lapte fierbinte cu un shot de espresso. În toate cazurile, este vorba de lapte cu cafea. La latte machiatto se folosesc 35 la sută cafea, 35 la sută lapte şi 30 la sută cremă de lapte sau spumă de lapte, care se pune peste. Aşa poţi desena diverse forme, flori, inimioare sau altele“, a afirmat Bogdan Lauric.
Consumată în cantităţi moderate cafeaua poate avea efecte benefice asupra sănătăţii. Conţine antioxidanţi care împiedică distrugerea celulelor şi declanşarea unor boli. Specialiştii recomandă consumul de cafea pentru reducerea riscului afecţiunilor cardiovasculare. De asemenea, favorizează digestia. Sunt evidenţiate şi acţiunile psiho-stimulatoare a cefelei şi poate creea starea de buna dispoziţie.
În aşteptarea experienţei din Dubai
Bogdan Lauric este unul din cei mai tineri posesori de diplomă de bastista din România. Timişoreanul obţinut diploma în urmă cu trei ani, după un curs de şase luni susţinut la Braşov. Termenul barista vine din limba italiană şi se referă la o persoană specializată în prepararea cafelei.
“Acum, în România nu se mai fac asemenea cursuri. Un curs de barista conţine trei faze. Prima este Istoria cafelei. Înveţi istoria ei, cum se bea, cum se prepară, cum se serveşte. În partea a doua este Late art. Aici te specializezi în desenatul de inimi şi floricele pe cafea. Recunosc că am stricat foarte multe cafele până am reuşit să învăţ. Iar în final, la <level> trei este partea tehnică. Aici înveţi cum funcţionează aparatele. Înveţi toate piesele dintr-un esspresor“, spune Bogdan Lauric, barman la Cafeneaua Verde, una din noile cafenele deschise în Piaţa Libertăţii din Timişoara.
Barmanul are doar 24 de ani, însă spune că se ocupă de această meserie de la vârsta de 14 ani. Iniţial ca ajutor de barman, apoi a intrat direct în pâine. A petrecut aprope doi ani şi într-un bistrio din Spania.
În vara anului trecut a aplicat pentru o bursă în Dubai, iar în luna decembrie a primit răspunsul că a fost ales din rândul a 2.500 de persoane să plece în bogata ţară din Emiratele Arabe Unite.
“Eu am căutat de fapt un job în Dubai, pe Internet. Probabil că au ţinut cont că diplomele mele, pe lângă cea de barista am şi diplomă de barman, am un curs de bere şi altele. Am trimis şi o înregistrare video prin care le-am prezentat metodele mele de lucru. M-au chemat să ţin un training la un hotel de şase stele. Am văzut pozele, totul e lux extrem, barmanii umblă cu mănuşi de bumbac, mobile e cu piele de pisică de mare. Sunt mulţumit şi de banii care mi se dau”, a mai declarat Lauric. El trebuie să fie în Dubai pe 15 ianuarie, unde va sta timp de opt zile.
Citeşte şi:
Illy, povestea unei cafele cu parfum timişorean
FOTO Aici a locuit Francesco Illy: “Nepoţii lui ar putea să ne ajute să renovăm casa”
Bulevardul Fracesco Illy într-o zonă industrială din Timişoara
Se încarcă comentariile...
