FOTO Un canion şi-a făcut apariţia pe un imaş din Suceava în urma ploilor torenţiale din ultima perioadă
0
Apele pluviale adunate pe noua pistă a Aeroportului „Ştefan cel Mare” au inundat grădinile a 20 de gospodării din oraşul sucevean Salcea. Sutele de tone de nisip aduse de torentul pluvial direcţionat de proiectanţii aeroportului pe o singură gură de deversare, subdimensionată, au îngropat culturile oamenilor. Consecinţa cea mai gravă este însă crearea, în mijlocul imaşului de la Salcea, a unui adevărat canion.
Apele pluviale adunate pe noua pistă a Aeroportului „Ştefan cel Mare” din Suceava au inundat grădinile a 20 de gospodării din oraşul Salcea. Sutele de tone de nisip aduse de torentul pluvial direcţionat de proiectanţii aeroportului pe o singură gură de deversare, subdimensionată, au îngropat culturile oamenilor din aval sub jumătate de metru de aluviuni.
Consecinţa cea mai gravă este însă crearea, în mijlocul imaşului de la Salcea, a unui adevărat canion. Apele pluviale de pe pista Aeroportului adunate la un loc şi lăsate să coboare singure la vale au săpat în numai două săptămâni de ploi cel mai mare canion din judeţ. Cu o lăţime de peste zece metri şi adâncime de până la 15 metri, cu maluri ce se rup de la o zi la alta pe o lungime de peste 200 de metri, „Marele Canion” de sub Aeroportul din Salcea este considerat mai degrabă un fenomen geologic pe care nu vrea să şi-l asume nimeni.
Primarul oraşului Salcea, Ilie Lungu, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute Prefectura despre faptul că în partea din vale a Aeroportului „Ştefan cel Mare”, acolo unde s-a realizat într-un fel sau altul eliminarea de pe pista aeroportului a apei pluviale, lucrurile s-au complicat, fiindcă apa provenită de la ploile abundente ce au căzut începând de la jumătatea lunii trecute, direcţionată către singura ieşire spre pârâul Salcea, de la o înălţime de mai mulţi zeci de metri şi fără niciun fel de preocupare asupra zonei în care se va deversa, a produs pagube mari la mai bine de 20 de gospodării din aval. Este vorba în principal de grădinile oamenilor peste care au venit, în valuri, apă cu nisip care s-a adunat în unele locuri pe o grosime de jumătate de metru.
Oltea Dumitraş, una dintre persoanele ale cărei terenuri agricole au fost compromise după ce apa de ploaie căzută pe toată suprafaţa pistei Aeroportului, direcţionată spre vale printr-un făgaş insuficient dimensionat, i-a inundat recolta, a declarat că acum patruzeci de ani şi după aceea, pe pârâul Salcea – Erchei mergeau gospodinele cu rufele la clătit.
„Tot ce-am pus primăvara asta, n-am. N-am o legumă, n-am un cartof, n-am o fasolă, sunt sinistrată ca toţi sinistraţii. Asta s-a întâmplat şi nu avem ce face. Până când cei de la aeroport nu îşi rezolvă problema, să facă o altă scurgere, pentru că pe râpa aceea nu cred că se mai poate, fiindcă pământul se mişcă, iar groapa este de peste zece metri, vom fi mereu în pericol”, a spus Oltea Dumitraş.
Mai în glumă, mai în serios, oamenii care şi-au văzut grădinile cu legume acoperite cu un strat gros de nisip s-au încurajat reciproc, apreciind că nu ar fi rău dacă fiecare şi-ar cumpăra nişte umbrele şi ar transforma rândurile de ardei, roşii şi cartofi în plaje, să atragă turiştii pe lângă pârâul Erchei, dacă nu va da Dumnezeu vreun alt tsunami.
Marele Canion de sub Aeroport Internaţional „Ştefan cel Mare” din Suceava
Cu greu, am ajuns chiar în zona de unde a plecat tot necazul pentru locuitorii din vale. Am văzut că, la linia gardului de plasă al Aeroportului „Ştefan cel Mare”, este poziţionată o gură de deversare cu un diametru sub un metru. Dedesubt, un fel de bazin de decantare, deja colmatat. Urmează un şanţ betonat pe o porţiune de câţiva metri care face într-un fel racordul cu vechiul şanţ de scurgere al pistei Aeroportului, dalat cu piatră, realizat pe vremea lui Ceauşescu şi care îşi continuă drumul cam 150 de metri. De acolo încep surpăturile.
Cumva din dreapta se zăreşte şi un al doilea canal de scurgere cu dale din piatră, construit tot de comunişti, dar acum considerat inutil, astfel încât proiectanţii de la Aeroport l-au neglijat. La buza porţiunii de canal ceauşist începe „Marele Canion” din Salcea. Pe măsură ce apa adunată de pe toată pista modernizată şi extinsă a aeroportului şi-a găsit ca singură cale de scurgere ţeava amplasată conform proiectului, a hotărât, odată lăsată liberă, să facă ceea ce ştie mai bine: să erodeze.
În doar câteva zile, pârâiaşul inofensiv ce aducea în aval roua de pe pistă s-a transformat, în urma precipitaţiilor abundente, într-un monstru care a rupt tot ce a găsit în cale. A săpat mai întâi un mic făgaş, a urmat un torent, o ravenă şi, în cele din urmă, un veritabil canion. Pârâiaşul argintiu care despărţea imaşul oraşului Salcea, ajutat de pluviala Aeroportului, a devenit un veritabil monstru care a rupt din maluri şi a adâncit albia până la mai bine de zece metri adâncime, dezgropând pietre ce nu văzuseră soarele de milioane de ani. Malurile cu iarbă preferată de oile satului au devenit riscante, fiindcă s-au depărtat unul de altul la zeci de metri, în anumite locuri. Pârâiaşul ce se scurge de pe pista aeroportului sucevean este, în fundul văii create zilele trecute, la fel ca fluviul Colorado din America, insignifiant, privit de la înălţime. Doar canionul pe care l-a creat ad-hoc, cu crăpături periculoase, semnala că nu este bine să te apropii de marginea prăpastiei.
Viceprimarul oraşului Salcea, Constantin Brânzei: „Vom evalua pagubele ce au fost produse oamenilor şi vom căuta o modalitate de a-i despăgubi”
Viceprimarul oraşului Salcea, Constantin Brânzei, acceptă faptul că este vorba despre o catastrofă naturală rezultată în urma acţiunii apelor venite în principal de pe pista Aeroportului.
„Au fost ploile din intervalul 28 mai – 4 iunie. Canalul colector al Aeroportului nu a făcut faţă volumului mare de apă şi venind în vale a provocat alunecări de teren, dislocând cantităţi uriaşe de nisip şi mâl, pe care le-a dus până în localitate, afectând aproximativ 20 de gospodării, curţi şi grădini”, a declarat Constantin Brânzei.
Acesta a arătat că, deşi înainte au mai fost ploi, chiar mai abundente decât cele din acest an, acum pista de aterizare s-a mărit ca suprafaţă, Aeroportul are un alt sistem de colectare a apelor, iar evacuarea se face doar printr-o conductă din colţul pistei, care dă, aşa cum am arătat, într-un canal vechi, pietruit, pe o lungime de 150 de metri.
„Mai încolo, dacă scurgerea nu a mai fost betonată sau măcar pietruită, apa a făcut catastrofă. Apa a erodat terenul şi a produs aceste surpări fără precedent. Vom evalua pagubele ce au fost produse oamenilor şi vom căuta o modalitate de a-i despăgubi”, a mai spus viceprimarul Constantin Brânzei.
El a arătat că Prefectura a fost înştiinţată, s-a constituit o comisie din partea ISU, a Consiliului Judeţean, reprezentanţi ai Aeroportului şi ai SGA – Apele Române, care au fost la faţa locului şi urmează să se tragă concluziile ce se impun. In opinia viceprimarului, ar fi trebuit să se prevadă în proiect un canal betonat care să ducă apa pluvială nu doar până la gardul Aeroportului, ci până acolo unde un debit mai mare să nu producă asemenea dezastre, până în albia pârâului.
Prefectul Constantin Harasim: „Se impune o expertiză, să se vadă dacă extinderea Aeroportului a avut în vedere şi tranzitul debitelor pluviale”
Prefectul judeţului Suceava, Constantin Harasim, a confirmat că primarul oraşului Salcea, Ilie Lungu, a sesizat faptul că după ploile abundente de la sfârşitul lunii trecute, începutul acestei luni, la aproximativ 20 de gospodării au fost pagube survenite deversării apelor pluviale din zona pistei Aeroportului.
„Într-o zonă de pantă mărită au creat o ravenă de mai mulţi metri adâncime, iar materialul erodat a provocat prin colmatarea albiei pârâului Salcea, în aval, pagube la circa 20 de locuinţe, în principal la grădinile oamenilor din zonă. Se impune o expertiză prin care să se evidenţieze dacă lucrările de extindere a Aeroportului au avut în vedere rezolvarea completă a tranzitului debitelor pluviale din această zonă spre cursul de apă receptor. In urma acestei expertize se va stabili ce măsuri vor trebui luate”, a declarat prefectul Constantin Harasim.
Garda de Mediu Suceava va demara un control la „Marele Canion” de la Salcea
Adriana Iordache, şefa Gărzii de Mediu Suceava, a opinat că „atâta vreme cât există un pârâu în care se deversează ape de orice fel, de la un agent economic, trebuie să existe o autorizaţie de la SGA, care să prevadă ce se va întâmpla cu apele industriale, cu apele menajere, cu apele pluviale. Pentru toate acestea trebuie să existe un traseu de evacuare. Nu cred că un Aeroport care a beneficiat de asemenea investiţii să nu aibă o staţie de epurare. Vom face o verificare la locul indicat de cetăţenii din Salcea şi ne vom forma un punct de vedere”, a declarat comisarul şef al Gărzii de Mediu Suceava, Adriana Iordache.
Daniel Drăgoi, şeful SGA Suceava, în necunoştinţă de cauză
Daniel Drăgoi, şeful SGA Suceava, structură din subordinea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, cea indicată de către toţi ca fiind instituţia care a semnat documentele – studiile hidrologice în baza cărora s-a dat avizul pentru dimensionarea reţelei pluviale de pe pista Aeroportului din Salcea – nu ştia nimic despre acest subiect.
Asta pentru că, încă de săptămâna trecută, Daniel Drăgoi a trebuit să participe la o întrunire la nivel de ţară tocmai pe probleme de inundaţii. El a dat însă garanţii că va trimite o echipă “pe teren”. Ulterior, a revenit spunând că toate avizele vizând chestiunile hidrologice în proiectul de extindere a pistei Aeroportului „Ştefan cel Mare” de la Salcea – Suceava au fost semnate la regionala Apelor Române de la Bacău.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
