Crâşma satului, în casa baronului Brukenthal
0În casa natală din comuna Nocrich a baronului Brukenthal care a lăsat moştenire unul din cele mai mari muzee ale României funcţionează, de ani de zile, un bar.
Figură legendară a istoriei, baronul Samuel von Brukenthal a lăsat moştenire generaţiilor viitoare unul din cele mai mari muzee ale României. Dacă palatul Brukenthal, aflat în centrul Sibiului, atrage an de an zeci de mii de vizitatori, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre casa în care s-a născut baronul şi unde şi-a petrecut primii ani ai copilăriei.
Aflată în comuna Nocrich, la aproximativ 35 de kilometri de fosta capitală culturală europeană, casa natală a baronului găzduieşte, de ani de zile, un bar.
Proprietarii casei: „Trebuie să trăim din ceva”
O casă impunătoare, care îţi dă senzaţia că mai are puţin şi se prăbuşeşte. În faţă sunt amplasate mese şi umbreluţe, iar o siglă mică, pe care scrie „BAR”, anunţă destinaţia locului în care a venit pe lume baronul de legendă al Sibiului.
Alin Irod, fiul celui care deţine în proprietate imobilul, a explicat pentru Adevărul cum au ajuns în proprietatea casei şi cum de aici funcţionează acum un bar.
”Clădirea o avem din 2000 şi ceva, nu mai ştiu exact, că tatăl meu normal a cumpărat-o. Am cumpărat-o de la stat, prin legea aia a repartizărilor, de la primărie, când s-au vândut casele alea naţionalizate sau aşa ceva. Barul funcţionează din 1993, dacă nu mă înşel, eram eu mic atunci. Aici a funcţionat pe vremea comunismului o banca, era o croitorie, în spate un atelier de reparaţii TV, deci clădirea a fost modificată, a funcţionat de pe timpul lui Nicu...Am avut-o închiriată de la stat şi pe urmă am cumpărat-o când a fost licitaţie, ne-am prezentat la licitaţie, am cumpărat-o, nu a fost nicio problemă”, explică Alin Irod.
Acesta recunoaşte că e oarecum ciudat ca imobilul să aibă o astfel de destinaţie, dar spune că nu au ce face. „Şi mie mi se pare (ciudat, n.r.) dar ce să facem, că în viaţa de zi cu zi nu îţi dă nimeni nimic şi trenuie să trăim din ceva. Au mai fost diferiţi oameni, am avut diferite discuţii, să facem proiecte, am apelat, să o renovăm, dar din lipsă de fonduri de unde bani, în ziua de azi”, mai spune Alin Irod.
Contactat de Adevărul, primarul comunei Nocrich, Ionel Vişa, spune că nu are ce face, imobilul fiind în proprietate privată.
”Acest bar funcţionează acolo într-o clădire privată. El a încercat acum câţiva ani să renoveze, nu a avut aviz de la culte, nu a avut aviz nu ştiu de la cine. E o proprietare privată unde nu mă pot băga, mă trezesc că mă mai dă şi prin judecată că mă amestec unde nu-mi fierbe oala”, spune primarul Ionel Vişa.
Oficial de la Cultură: „Nu e chiar streaptease, să fim mulţumiţi”
Reprezentanţii Muzeului naţional Brukenthal spun că, din păcate, nu pot interveni în niciun fel în acest caz, pentru că muzeul nu are autoritate decât asupra palatului şi a colecţiilor.
„Muzeul nu are nicio autoritate juridică faţă de restul moştenirilor Brukenthal, cu excepţia muzeului şi a colecţiilor”, spune Dana Hrib, director adjunct al muzeului Brukenthal.
Deşi casa natală a baronului este monument istoric, reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural (DJCCP) spun că nu pot interveni în niciun fel, din acelaşi motiv: casa easte proprietate privată.
”Fiind vorba de o proprietate privată, pe lege, Institutul Naţional al Patrimoniul acordă finanţări, dar nu ca în cazul în care este proprietate de stat în care se acordă o finanţare nerambursabilă. Pe lege e un fel de împrumut cu dobândă mică sau ceva de genul ăsta, şi de aceea proprietarul trebuie să pună şi el o parte din sumă şi e o procedură mai complicată, ei nu vor putea primi fonduri nerambursabile.
Acum câţiva ani a fost proprietarul şi exact treaba asta am şi discutat-o, a început ceva lucrări dar a fost oprit, normal la intervenţie pe monument trebuie avizul ministerului sau prin serviciile deconcentrate, adică Direcţia de Cultură, şi el nu a avut documentaţiile făcute. El trebuie să le facă şi nu le-a făcut şi de aia s-a oprit şi a rămas totul aşa”, a declarat pentru Adevărul Carol Satmari, consilier în monumente istorice în cadrul DJCCP Sibiu.
Acesta recunoaşte că nu e tocmai normală destinaţia imobilului, dar spune că proprietarul nu poate fi obligat să-i dea o altă destinaţie. „Nu e chiar streaptease, să fim mulţumiţi, omul poate să-i dea o funcţiune oarecare dacă prin asta îşi obţine banii să întreţină ditai clădirea, acum nu-l putem opri, nu pot să-l oblig să facă el casă memorială fiind proprietatea lui. Nu stau eu să judec cât de normal sau de moral e”, adaugă Carol Satmari.
Întrebat dacă există posibilitatea legală să fie răscumpărat imobilul şi să fie transformat în obiectiv turistic, acesta spune că statul îşi poate exercita dreptul de preempţiune doar dacă actualul proprietar decide să vândă clădirea. „În cazul în care proprietarul o vinde, atunci statul îşi poate exercita dreptul de preempţiune, să-l expropriem deja noi nu mai suntem în comunism, să ne apucăm de exproprieri.
Este o prevedere, dar şi aia nici foarte clară, în cazul în care proprietarul intenţionează să distrugă statul atunci să facă un fel de expropriere, dar aici nu e cazul, nu am văzut încă nici în Bucureşti cu moara lui Asan care e în proprietate privată şi stă să se dărâme statul să-şi exercite preempţiunea asta. Statul poate să facă o ofertă, dar asta ţine deja de minister, noi suntem finanţaţi de minister, din fonduri proprii prea puţin”, mai spune Carol Satmari.
Cine a fost Samuel von Brukenthal
Baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803) a fost singurul exponent al comunităţii săseşti transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcţii publice în cadrul statului austriac condus de împărăteasa Maria Theresa. Numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, baronul construieşte la Sibiu un palat în stilul barocului târziu, după modelul palatelor vieneze.
Deoarece nu a avut descendenţi direcţi rămaşi în viaţă, baronul von Brukenthal lăsa moştenire prin testament palatul, colecţiile şi restul averii sale unui descendent în linie masculină dintre persoanele cu care se înrudea. În cazul în care urmaşii săi aveau să moară la rândul lor fără a avea copii, familia stingându-se, averea urma să fie preluată de Biserica Evanghelică, iar palatul să devină un muzeu deschis publicului larg, eveniment petrecut în anul 1817.
În anul 1948, muzeul a fost naţionalizat, devenind proprietatea statului comunist român. Tot în anul 1948, Societatea Transilvăneană pentru Ştiinţele Naturii din Sibiu îşi încetează activitatea, muzeul aflat sub patronajul acesteia fiind inclus în patrimoniul naţional. (sursa: www.brukenthalmuseum.ro)
Vă mai recomandăm:
FOTO Satul cu gospodării „de-a-ndoaselea“: povestea unor locuinţe unice în România
GALERIE FOTO Afacere de succes cu opinci şi ciorapi de lână
Se încarcă comentariile...
