Casele de lemn, afacerea din Secuime care a cucerit toată Europa. Cât costă o casă de lemn „la cheie“ - avantaje şi dezavantaje

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Construite „pe bucăţi” în satele din jurul Gheorgheniului, mii de case de lemn au ajuns în ţări din toată Europa, la clienţi dintre cei mai pretenţioşi.

Afacerea caselor de lemn a început în localităţile din jurul Gheorgheniului imediat după Revoluţie. Zeci de ateliere s-au deschis aici, însă multe au pus lacătul pe uşă odată cu criza economică. Acum, în zonă mai lucrează în domeniu aproximativ 40 de producători. 

Csaba Bege (42 de ani) a pornit afacerea din localitatea Ciumani în anul 1990, ideea fiind a tatălui său. „Am început în Bucureşti să vindem, a mers foarte bine până în 2003, după aia piaţa românească a început să cadă. Din cauza asta am început în străinătate – Italia, Spania, Elveţia, Germania şi acum lucrăm pentru piaţa românească şi în străinătate”, explică Csaba Bege. 

Casele din lemn sunt pregătite în atelierul firmei din Ciumani, şi apoi transportate pe bucăţi cu camioanele în străinătate, unde doar sunt asamblate. Firma din Ciumani a realizat până acum mii de locuinţe pentru clienţi din toată Europa, 80 la sută din producţie fiind pentru export. „Lemnul de aici din România e un lemn sănătos şi lemnul pentru construcţii e foarte bun în România, putem să zicem cel mai bun. Casele de lemn sunt o construcţie uşoară şi repede făcută, sunt mai bine izolate şi mult mai călduroase decât o casă de cărămidă, iar al cutremure au o rezistenţă mult mai mare”, spune antreprenorul. În funcţie de ţara de unde vin comenzile diferă şi pretenţiile. Italienii, spre exemplu, cer case lamelare, elveţienii şi francezii, locuinţe cu structură uşoară. Tot pentru străini antreprenorii din Harghita au făcut şi hale dar şi restaurante, „depinde ce ne cere clientul, ce poate fi făcut din lemn orice”. 

   

image

Spre deosebire de străini, românii încă mai au reticienţe în ceea ce priveşte casele de lemn. O prejudecată des întâlnită este aceea că sunt „victime sigure” în cazul unui incendiu. Constructorii spun însă că dacă instalaţiile electrice şi coşul sunt făcute conform normelor, cu materialele care există la ora actuală pe piaţă, pericolul în cazul unui incendiu nu este mai mare ca la o construcţie din cărămidă. 

„Acum sunt lemne tratate contra focului, cariilor şi ciupercilor şi sunt cabluri speciale la instalaţiile electrice care nu se aprind, şi nu sunt probleme din asta. Înainte erau tuburi de fier care se puteau aprinde, acum problemele astea nu mai sunt. Deja lucrăm cu cablurile astea şi la noi şi de 7 ani nu am avut probleme, niciodată nu am avut probleme de fapt”, spune antreprenorul. 

O casă din lemn de 100 de metri pătraţi ajunge „la cheie” la 30.000-40.000 de euro, fără fundaţie, iar una „la roşu”, la 18.000-20.000 de euro. Preţurile sunt însă orientative şi variază în funcţie de cerinţele clientului. 

Mai ieftine şi mai economice

Tot în Ciumani a dezvoltat o afacere similară Arpad Bege (44 de ani). Şi el spune însă că vânzările nu mai merg aşa de bine ca în urmă cu câţiva ani. Pe intern, cea mai mare cerere vine din zona Bucureştiului, iar pe extern au ajuns pe pieţele din Spania, Italia, Portugalia, Austria, Ungaria sau Slovacia. 

image

„Marea majoritate a clienţilor interni sunt familii tinere, care au avut acces la internet, au citit, care au putut să demoleze ideea asta, că locuinţele de lemn nu sunt bune, tineri care au avut contacte cu exteriorul, au avut acces la media, au citit că şi casele de lemn sunt bune pentru locuinţe, chiar mai bune decât casele clasice de cărămidă. La avantaje e o dată preţul, este undeva la 60 la sută faţă de o casă făcută din cărămidă, al doilea avantaj siguranţa la cutremure, al treilea avantaj dacă izolaţiile sunt făcute cum trebuie atunci costul de întreţinere şi costul de încălzire sunt mult mai mici decât la o casă clasică. Cu orice centrală se poate încălzi, ca şi o casă normală, dacă este făcută izolaţia bine costul de întreţinere a caselor de lemn este mult mai mic decât al una clasică, chiar şi la jumătate, vorbesc de încălzire. Un alt avantaj este rapiditatea de execuţie, la o casă de 100-140 de metri pătraţi în 3 luni poate să fie gata”, explică Arpad Bege. 

Cele mai căutate case sunt cele care au între 120 şi 200 de metri pătraţi. Şi în cazul lui, „baza” afacerii o constituie comenzile de pe piaţa externă. „Până în 2010 cerinţa internă urca, acum dacă nu am avea export ne-am putea închide aproape”, adaugă Arpad Bege. 

Criza a înjumătăţit numărul de angajaţi

Akos Kiss (52 de ani) a pornit afacerea cu case de lemn în localitatea Joseni, în urmă cu aproape 20 de ani. Criza financiară s-a resimţit şi în cazul lui, înjumătăţindu-i numărul de angajaţi, însă afacerea merge deocamdată mai departe. „Am început construcţia caselor după 1995, am reuşit să exportăm foarte multe case în toată Europa, am avut desfacere foarte bună în Anglia, Franţa, Germania, Austria, Ungaria, Grecia, chiar Italia şi Spania. A fost o afacere pe care am reuşit să o dezvoltăm foarte bine până în 2010, când a apărut criza, şi o dată cu apariţia crizei au început şi problemele, de atunci există un regres în toată afacerea. De lucrat lucrăm dar cu o capacitate foarte redusă faţă de ce am avut. Şi pentru extern avem în Franţa comenzi în momentul de faţă, am terminat ceva în Ungaria, suntem în tratative în Germania, în Austria. Anul trecut de exemplu am avut un restaurant mare în Germania, demontabil, de 500 de persoane. Noi facem în primul rând case şi ceea ce intră în case – tâmplărie, termopane din lemn stratificat, scări, termopane şi pe lângă case mai facem din materie primă foişoare, garduri”, spune Akos Kiss. 

image

Firma din Joseni ridică de la căsuţe mici de grădină până la case mari, pe 2 nivele, de 200 de metri pătraţi, cu diferite forme, din grinzi, lemn rotund sau case pe structură. „Străinii în primul rând caută ce e ieftin la noi, faţă de preţurile de la ei. În Franţa casele din lemn au avut subvenţie la un moment dat. Se pare că anul ăsta s-au oprit sau au redus subvenţiile, şi din cauza asta s-au redus şi comenzile. Bineînţeles materialele naturale pe piaţă au loc şi în momentul de faţă, constrcţii bio, concepţie bio, case foarte bine izolate termic. Le caută ca şi case de locuit, şi la noi avem”, mai spune Akos Kiss. 

Vă mai recomandăm: 

Satul unde nu s-a mai născut nimeni de 27 de ani. Povestea celor 12 oameni care mai trăiesc în Gherdeal: „Saşii au plecat în Germania, românii – sub brazi“

Ultima nuntă în satul sibian Gherdeal a avut loc în 1987, iar ultimul copil s-a născut aici în 1988. Din comunitatea înfloritoare de altădată, care număra 300 de suflete de români şi de saşi, acum au mai rămas doar 12 locuitori, şi toţi trecuţi de 50 de ani. Amintirile lor au rămas închise în cutii cu fotografii alb-negru.

Români de geniu. Emil Cioran, eternul student. Viaţa nevăzută a filosofului îndrăgostit de România

Lui Emil Cioran i-a plăcut să studieze şi nu să predea. A preferat să renunţe la catedra de filosofie din Braşov pentru a-şi continua viaţa de student la Paris. Eleonora Cioran, cumnata scriitorului, dar şi criticul de teatru George Banu şi pianistul Andrei Vieru, care l-au cunoscut, vorbesc despre umorul „pesimistului efervescent“, despre legăturile acestuia cu lumea mondenă şi iubirile lui Cioran.

Micul geniu IT care i-a uimit pe elveţieni: „Ştiu toate codurile pe de rost“

Petru Rogojanu, un copil de 12 ani din Sibiu, a absolvit cu succes două cursuri de IT, pentru adulţi, ale unei instituţii elveţiene, unul de web designer şi unul de web programator. Petru poate fi angajat în orice moment pe aceste poziţii, iar în 2012, a devenit cel mai tânăr web designer din România.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite