Secretul brăţării dacice recuperate într-o operaţiune periculoasă. Cum a fost capturat cămătarul care a vrut să vândă comoara cu 110.000 de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
2007. Momentul recuperării brăţării, după imobilizarea lui Călin Ciota FOTO IGPR
2007. Momentul recuperării brăţării, după imobilizarea lui Călin Ciota FOTO IGPR

Comorile dacice de aur, descoperite în siturile din Munţii Orăştiei şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor, au stârnit de-a lungul timpului interesul şi fantezia publicului. Cea mai spectaculoasă acţiune de recuperare a unei brăţări antice a avut loc în Hunedoara. După o investigaţie complexă, la care au contribuit şi ofiţeri sub acoperire, autorităţile au intervenit în forţă pentru prinderea celui care o deţinea.

Povestea celei mai spectaculoase operaţiuni de recuperare a unei brăţări dacice a început în toamna anului 2006, când anchetatorii au primit informaţii că obiectul preţios, de circa 1,2 kilograme de aur masiv, se afla în posesia hunedoreanului Călin Ciota. Bărbatul a primit spirala drept garanţie, în anii 2002 – 2003, susţineau anchetatorii, pentru un împrumut pe care i l-a oferit unui membru al grupării traficanţilor de comori antice, Nedelcu Mugur Niu.

În 2005, când fusese audiat ca martor în dosarul comorilor dacice, Ciota nu a recunoscut că îi oferise împrumutul lui Nedelcu Mugur Niu. Ulterior, Niu a părăsit ţara pentru a se stabili în Statele Unite ale Americii, iar Ciota a rămas în posesia brăţării, pe care a încercat să o vândă. Client i-a fost însă un ofiţer aflat sub acoperire, care a trebuit să se pretindă cetăţean ucrainian.

Patria comorilor
Dosarul scoate la lumină amănunte mai puţin cunoscute despre operaţiunea de recuperare a brăţării dacice, pe care anchetatorii de la DIICOT o estimau la acea vreme la valoare de 500.000 de euro. S-a reţinut că inculpatul Călin Ciota avea legături bine stabilite şi determinate cu un grup infracţional organizat, care a sustras ilicit bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil şi care a sprijinit constant prin actele sale activitătile acesteia. De asemenea s-a reţinut că el deţinea ilegal o brăţară dacică spiralică sustrasă din situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, pe care intenţiona să o comercializeze ilicit în ţară sau în străinătate pentru o importantă sumă de bani, respectiv 110.000 euro. S-a precizat în rechizitoriu că la sfârşitul anului 1999 şi începutul anului 2000, rezervaţia arheologică a devenit ţinta grupărilor infracţionale organizate din zonă.

Prin rechizitoriul menţionat s-a reţinut că în luna mai 2001 un grup de traficanţi şi căutători de comori a descoperit cinci brăţări dacice în punctul arheologic Căprăreaţa al sitului Sarmizegetusa Regia, clasat monument istoric. În perioada 20-31 mai 2001 membrii grupării au realizat detecţii neautorizate, în urma cărora, la poalele Căprăreaţei, au localizat în situl arheologic o groapă sacră, amenajată cu lespezi de piatră, în care au descoperit două brăţări spiralice. În ziua următoare, precizau anchetatorii, pe panta culmii, au localizat alte trei brăţări din aur, pe care şi le-au însuşit şi le-au împărţit între ei, respectiv două au revenit lui Nedelcu Mugur Niu, două lui Zerkula Mihai şi una a fost luată de Magda David.

Ciota se cunoştea cu traficanţii
S-a arătat în rechizitoriu că mai existau alte grupări infracţionale din aceeaşi zonă, preocupate de aceleaşi activităţi, care au efectuat operaţiuni similare încă din luna mai 2000, în acelaşi areal arheologic al sitului, de unde şi-au însuşit zece brăţări spiralice din aur masiv, pe care le-au împărţit între ei. Ulterior, a fost organizată traficarea şi valorificarea bunurilor respective de patrimoniu în state ale Uniunii Europene cu sprijinul altor persoane ce făceau parte din grupare.

„În contextul arătat s-a retinut că inculpatul Călin Ciota nu era străin de activităţile grupărilor infracţionale respective şi că ar fi intrat în contact cu reţeaua condusă de numitul Iulian Ceia, cu care s-ar fi aflat în relaţie directă. S-a mai arătat că inculpatul se afla de mai mult timp în posesia unei brăţări dacice spiralice din aur, provenit din sustragerile ilicite din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, pe care intenţiona să o valorifice contra sumei de 110.000 euro”, informau anchetatorii.

Ca urmare a autorizării folosirii în cauză a unui investigator sub acoperire, precum şi a doi colaboratori acoperiţi ai acestuia, au avut loc trei întâlniri între Călin CIota şi investigatorul sub acoperire, respectiv la 3 martie 2007 la Arad, la 7 iunie 2007 în Deva şi ultima la 11 iunie 2007 la Hunedoara. „Astfel, la ultima întâlnire inculpatul a prezentat mai multe variante de a perfecta tranzacţia, respectiv de a face schimbul bani şi brăţară. S-a convenit ca el să vadă suma de 110.000 euro, condiţionând rămânerea însoţitorilor lui „J.” (n.r. ofiţerul sub acoperire) în stradă, în faţa casei, şi a acceptat să intre în curte doar "J." care să vadă din nou brăţara, după care inculpatul şi acesta să se prezinte la vehiculul aparţinând ucrainienilor rămas în stradă, unde să încaseze suma. Călin CIota a numărat în prezenţa investigatorului sub acoperire suma de 110.000 euro şi apoi a acceptat să intre în curte şi cei care îl însoţeau”, se arată în dosar.

image

Pe terasa casei sale din Hunedoara, Ciota a prezentat din nou brăţara dacică, căreia i s-a făcut un test şi după ce brăţara a ajuns în posesia investigatorului sub acoperire, care s-a îndreptat spre ieşirea din curte, inculpatul a încercat să-l imobilizeze, pentru a-l împiedica, şi l-a îmbrâncit, susţineau anchetatorii. „Deoarece în aceste condiţii investigatorul sub acoperire şi-a declinat calitatea de poliţist, somându-l pe inculpat să se predea, acesta i-a aplicat o lovitură în faţă, după care a fugit pe proprietatea vecinilor şi s-a refugiat într-un imobil, unde a intervenit echipa operativă a Serviciului Acţiuni Speciale şi Intervenţie din cadrul I G.P.R., care l-a surprins pe inculpat şi l-a somat regulamentar să rămână pe loc. Cu acel prilej s-a reţinut că inculpatul şi-a dat datele sale de identitate şi a declarat că la data respectivă a stabilit cu un anume "J." să se întâlnească pentru a-i vinde o brăţară din aur despre care cunoştea că este confecţionată din vremea dacilor”, se arăta în dosar.

Ce le-a declarat magistraţilor
Călin Ciota a declarat în instanţă că a fost contactat în septembrie 2002 la Hunedoara de Nedelcu Mugur Niu, pe care îl cunoştea de 4-5 ani pentru că i-a vândut un autoturism BMW, şi care i-a solicitat 20.000 de dolari cu titlu de împrumut pentru şase luni, lăsându-i în garanţie o brăţară în greutate de un kilogram şi jumătate, pe care la rândul său a cumpărat-o. De asemenea a relatat că a fost arestat în aprilie 2003 şi apoi liberat din penitenciar în luna iunie 2004, astfel că a aflat din mass-media că brăţara pe care o avea în posesie ar face parte dintr-un tezaur. A afirmat că l-a căutat pe debitorul său să-i restituie banii şi să-i predea bunul lăsat în garanţie.

„Deşi persoana respectivă l-a amânat să-i restituie suma împrumutată, i-a propus să-i găsească un cumpărător, însă inculpatul nu a fost de acord, iar ulterior în anul 2006 acesta a plecat în SUA., deoarece şi-a pierdut casa şi o parte din avere la jocuri de noroc”, se aratî în dosar. Ciota a mai declarat că nu a predat brăţara organelor abilitate deoarece aflase că ar putea fi condamnat la pedeapsa închisorii şi s-a hotărât după plecarea lui Niu din ţară în anul 2006, să o valorifice prin intermediul unei persoane, care i-a spus că va fi contactat de către un cumpărător din Ucraina, cu care s-a întâlnit ulterior pentru a tranzactiona.

Artefactul compus din cinci spirale incomplete a fost lucrat dintr-un aliaj de aur, nerafinat. Brăţara a fost predată Muzeului Naţional de Istorie  al României. Călin Ciota a fost condamnat în 2008, la patru ani de închisoare pentru tăinuire.

Până în prezent, 13 dintre 24 de brăţări antice sustrase din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei au fost recuperate de anchetatori. Împreună, comorile din aur masiv au o greutate de aproape 13 kilograme.


Vă recomandăm şi:

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

Autorităţile statului român au intrat, în urmă cu şapte ani, în posesia unei comori de peste un kilogram de aur, în monede Koson, pe care un hunedorean care s-a recomandat „de bună credinţă” a predat-o. Personajul misterios s-a dovedit a fi un traficant de comori, care a participat la înstrăinarea altor tezaure valoroase, nemulţumit de oferta autorităţilor.

VIDEO Secretul celor 139 de Kosoni din aur găsiţi de copii într-o vizuină a fost aflat în anchetarea lui Adrian Stoicoi

Adrian Stoicoi, arestat preventiv într-un dosar în care a fost acuzat de infracţiuni legate de traficul de tezaure antice, a contestat decizia Judecătoriei Alba Iulia. Dosarul va fi soluţionat luni de Tribunalul Alba. Anchetarea sa are legătură cu găsirea unei comori de 139 de monede dacice din aur, tezaur descoperit de trei copii într-o vizuină de vulpe şi predat autorităţilor.

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Cel mai mare tezaur de monede antice din aur, descoperit în ultimul secol în România, a rămas de negăsit la aproape două decenii de la data în care a căzut în mâinile traficanţilor. Darius Liviu Baci şi Mircea Mihăilă, cei doi căutători de comori norocoşi, s-au îmbogăţit de pe urma vânzării celor peste 30 de kilograme de aur în monede antice.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite